BNR a ratat iar prognoza și a luat o decizie de politică monetară greșită. Rata anuală a inflației pe luna noiembrie a fost de 16,8% și a confirmat că nu era momentul încetinirii creșterii ratei dobânzii de referință. Este a doua oară anul acesta, după mutarea din iulie, când BNR abandonează lupta și se pregătește să celebreze înfrângerea inflației. Rata inflației a depășit așteptările, după fiecare temperare a pasului de majorare.
Banca Națională a României părea angajată într-o luptă fermă, de combatere a inflației record, dar a clipit deja de două ori. Astfel, la ședințele monetare din iulie și noiembrie 2022, pe fondul unei încetiniri a pasului de creștere a ratei inflației, explicabilă parțial prin schimbarea bazei de raportare, BNR a majorat dobânda de referință cu doar 0,5%. Creșterea este mai mică față de celelalte ședințe din acest an, în care apelase la majorări de 0,75%.
Optimismul BNR este greu de înțeles. Nu ar fi fost rău ca experții BNR să viziteze câteva supermarketuri să se convingă, la fața locului, că tendințele inflaționiste ale prețurilor sunt departe de a încetini.
BNR speră la un miracol care refuză să vină
Chiar și dacă rata inflației ar fi intrat pe platoul visat de experții BNR, creșterea dobânzii de referință nu ar fi trebuit să încetinească. Dobânda real negativă este de anul trecut în jurul valorii de -10%. Banii își pierd puterea de cumpărare într-un ritm pe care nu l-am mai întâlnit din anii 1990 și instituția trebuia să fie fermă în stoparea acestui declin. Chiar dacă rata inflației ar evolua pe un platou nu se justifică încetinirea creșterii dobânzii de referință înainte ca dobânda reală să ajungă pozitivă.
Motivele care au făcut BNR să considere că inflația a ajuns pe platou rămân un mister. Datele macroeconomice nu indicau o îmbunătățire a situației economice reale și prețurile au continuat să crească. Impresia că rata inflației a ajuns pe platou a fost generată de schimbarea bazei de raportare. În fiecare lună, pe fondul unei perioade prelungite cu inflație mare, baza de raportare crește.
În 2023 rata inflației va fi raportată la o bază care conține și creșterile de prețuri din 2022. Pe fondul modului în care se calulează indicatorul, este posibil ca valoarea sa relativă să scadă. Ne așteptăm ca experții din BNR să se felicite reciproc la momentul respectiv.
Era evident că inflația va crește
Majorarea dobânzii de referință cu doar 0,5% a semnalat că BNR nu se aștepta ca inflația să mai crească. Acest lucru este surprinzător pentru că noiembrie este o lună în care presiunea pe cerere este mare, pe fondul începerii sezonului rece și al evenimentelor de vânzări de tipul Black Friday.
În plus, guvernatorul BNR previziona, la conferința de după ședința de politică monetară, o creștere a lichidității de pe piață. Adică, la nivel de BNR se știa că pe piață va fi un exces de lichiditate, dar s-a sperat că, împotriva oricărei legi economice, majorarea dobânzii de referință cu doar 0,5% va reuși să atenueze cumva avântul ratei inflației. Creșterea cantității de bani de pe piață are ca efect majorarea inflației, altă evoluție nu este posibilă.
Următoarea ședință de politică monetară este pe 10 ianuarie 2023. Până atunci vor crește presiunile pe cerere pe fondul cumpărăturilor asociate sărbătorilor de iarnă. De asemenea, se va resimți și efectul primelor facturi de iarnă la gaz și electricitate. Inflația nu se va opri din creștere și din ianuarie va îngloba și majorarea cu 17,65% a salariilor minime brute.
BNR a anticipat trendul mondial
Principalele instituții centrale ale lumii (Fed, Banca Angliei și Banca Central Europeană) au avut ultima ședință de politică monetară a anului în decembrie, cu o lună mai târziu ca BNR. Și aceste instituții au ales să majoreze dobânzile cheie cu câte 0,50%. Procentul a fost anticipat de piețe și este mai temperat față de creșterile din trecut. În toate cele trei zone monetare, rata inflației este superioară dobânzii de referință, deci se înregistrează dobânzi real negative. Desigur, în niciuna dintre cele trei zone nu se tolerează o dobândă real negativă de -10%.
Principalele bănci centrale au redus pasul de creștere al dobânzii de referință, pe fondul unor evoluții decente ale ratei inflației. Rata inflației rămâne problematică și recesiunea nu poate fi evitată, dar se încearcă reducerea riscului unei crize profunde.
Epoca inflației scăzute ține de istorie
Guvernatorii și șefii băncilor centrale nu par hotărâți să adopte o politică monetară strictă. Ei dau senzația că au crezut în mitul inflației tranzitorii și că speră că, printr-un miracol, aceasta se va resoarbe. Apoi ei vor fi liberi să se joace cu tiparnița ca în vremurile bune. Ei ar trebui să accepte faptul că rata inflației nu se va întoarce prea repede sub pragul de 2%. Va fi nevoie de ani întregi pentru a restabili încrederea în instituții. Indivizii nu vor mai accepta să împrumute băncile în schimbul unor dobânzi derizorii. Costul banilor va crește.
