BNR ar trebui să ajute debitorii sau cel puțin așa consideră unii formatori de opinie. De la o vreme, acest îndemn apare public după fiecare ședință de politică monetară a Băncii Naționale a României. Deciziile succesive de majorare a dobânzii de referință sunt privite de mulți drept agresiuni la adresa debitorilor. Se sugerează, destul de voalat, faptul că ar trebui să continuăm politica banilor ieftini pentru a ajuta debitorii.
Ce problemă au debitorii?
Ani de zile, BNR a practicat o politică a banilor ieftini, în care a plasat bani pe piață și a coborât dobânzile spre zero. În această perioadă, sute de mii de români au contractat credite imobiliare mari. Ei nu și-ar fi permis aceste credite dacă dobânzile nu ar fi fost atât de scăzute. O piață inundată cu bani ieftini nu poate funcționa la infinit. În cele din urmă, actorii economici sesizează că există un exces de monedă și inflația își spune cuvântul. În 2021, a devenit clar că riscăm să intrăm într-o spirală inflaționistă și că e timpul ca BNR să intervină. În vara lui 2021, doar specialiștii BNR mai refuzau să accepte realitatea și sperau că inflația tranzitorie nu este doar un mit.
Ani întregi de politică monetară iresponsabilă ne-au adus în situația în care BNR a pierdut controlul asupra ratei inflației. Banii ieftini în exces, împreună cu criza COVID-19 și efectele războiului ne-au aruncat într-o spirală inflaționistă pe care BNR nu o poate opri fără măsuri dure. Deci este necesară o politică monetară restrictivă.
Ce anume solicită criticii Băncii Naționale a României?
Apărătorii debitorilor susțin că BNR ar trebui să fie preocupată ca aceștia să-și conserve bonitatea. În această direcție, ei cred că banca ar trebui să țină dobânda de referință la un nivel coborât. Ideea fiind că, dacă debitorii ajung în imposibilitate de plată, există riscul să alunecăm într-o criză la fel de gravă precum cea din 2008. Cu alte cuvinte, într-o țară în care rata inflației a trecut de 15%, se cere continuarea politicii banilor ieftini. Inflația este deja galopantă și o asemenea măsură ar fi inconștientă.
Nimeni nu pare însă preocupat de motivația Băncii Naționale a României. Este clar că, dacă ar fi avut altă soluție, BNR ar fi amânat orice majorare de dobândă pe perioadă nedefinită. Instituția ar fi continuat să inunde economia cu bani ieftini și toți cei care se dezvoltă prin credite ar fi fost fericiți. În 2021, când reprezentanții băncilor centrale ne serveau cu nerușinare mirajul inflației tranzitorii, BNR a amânat cu îndârjire majorarea ratelor. De la jumătatea anului, era evident că economia se îndreaptă spre prăpastie, dar instituția a amânat deciziile de schimbare a sensului politicii pentru final de an. Această întârziere ne costă enorm acum când economia e angrenată într-o spirală inflaționistă.
De ce nu îi ajută BNR pe debitori?
Economic, Banca Națională a României este obligată să încerce să stopeze inflația. Spirala inflaționistă are capacitatea să ne reducă puterea de cumpărare și să șteargă ani întregi de progres economic. O monedă care pierde constant valoare nu este de încredere. Fără o monedă de încredere relațiile economice normale nu pot funcționa. De exemplu, inflația va declanșa puternice presiuni sindicale pentru majorări salariale. Aceste costuri vor fi încorporate în prețuri și vor genera noi puseuri inflaționiste. Piețele vor fi într-o continuă mișcare de reechilibrare, cererea se va diminua pentru că achizițiile vor părea riscante și ofertanții vor fi forțați la noi ajustări.
Există și o perspectivă morală a obligației BNR, de a stopa politica banilor ieftini și a pune sub control inflația. Mulți economiști consideră că inflația este o formă ascunsă de taxare. Într-un sens, acest lucru este adevărat. Inflația reduce puterea de cumpărare a tuturor, în detrimentul celor care au creat banii suplimentari. Deci, acum plătim toți politica iresponsabilă a Băncii Naționale a României și a cabinetelor care s-au perindat prin Palatul Victoriei. Putem privi inflația și dintr-o altă perspectivă, nu doar cea a taxării ascunse. Inflația mai este și o subvenție impusă de care se bucură emitenții de monedă și debitorii.
Da, debitorii sunt avantajați de o inflație ridicată, dacă dobânzile plătite sunt real negative. Cât timp inflația este ridicată ei plătesc sume reale mai mici. Ce înseamnă acest lucru? Că atunci când ni se reduce puterea de cumpărare îi subvenționăm pe debitori. Puterea de cumpărare totală din țară rămâne constantă și cei care și-au cumpărat locuințe pe care nu și le permiteau sunt ajutați să-și achite ratele. Aici apare componenta imorală a solicitării lor, ca BNR să păstreze dobânda de referință la un nivel coborât. Cum nu am participat împreună la dezmățul creditelor ieftine, de ce ar trebui să suportăm împreună costurile petrecerii?
Cantitatea de bani de pe piață trebuie redusă
BNR este forțată să micșoreze cantitatea de bani de pe piață și, pentru asta, poate utiliza operațiunile open-market și de manipulare a ratei dobânzii. Instituția a încetat deja achiziția de titluri de valoare de la bănci. Ea ar mai putea să vândă obligațiuni, să majoreze rezervele bancare obligatorii și să modifice rata dobânzii de referință.
Vânzarea de titluri nu este luată în considerare pentru că ar reduce disponibilul monetar al băncilor comerciale și ar genera blocaje pe piața financiară. Băncile ar întâmpina o problemă similară și dacă ar crește rata rezervelor obligatorii. Modificarea dobânzii de referință rămâne cel mai la îndemână instrument pentru controlul cantității de bani de pe piață.
Ce înseamnă acest lucru? Banca Națională a României va majora dobânda de referință până când va reuși să aducă rata inflației pe platou sau până va începe să descrească. Momentan, nu avem semne că acest lucru s-ar putea întâmpla. Ar trebui să ne pregătim sufletește pentru câteva ședințe cu majorări ale ratei dobânzii.
Estimarea Inițiativa Privată
Am tot văzut specialiști și analiști care anunță că dobânda de referință s-ar putea duce la 6% până la final de an. Robor la 3 luni ar putea și el să ajungă la 7%. Aceste estimări sunt avansate în condițiile în care, în cursul lunii august, Banca Centrală va mai avea o ședință de politică monetară. Și nu va fi ultima ședință din acest an.
Nu înțelegem pe ce date se bazează optimismul acestora. Când ne uităm la tabloul macroeconomic actual vedem o economie care gâfâie și nu are perspective de recuperare rapidă. Ceva mai realiști, decât specialiștii promovați de mass media, putem totuși să avansăm valorile probabile ale principalilor indicatori. Astfel, pe baza situației actuale din economie estimăm:
- O dobândă de referință de 7.5%-8%;
- Robor la 3 luni 10%-12%;
- IRCC pe trimestrul 3 din 2022 5.5%-6%;
- IRCC pe trimestrul 4 2022 6.5%-7%.
Încheiem prin a le recomanda celor care își doresc un credit, să se gândească bine înainte să facă acest pas.
