Categorii
Primii pași

Microîntreprindere sau impozit pe profit?

Guvernul României a adoptat săptămâna aceasta o ordonanță de urgență prin care a modificat Codul Fiscal. Una dintre modificări prevede renunțarea la facilitatea fiscală a impozitării cu 3% a cifrei de afaceri pentru microîntreprinderile fără salariați. Cei care operau prin astfel de entități și cei care urmează să-și deschidă firme vor trebui să aleagă între cele două alternative rămase.

Microîntreprindere sau impozit pe profit?  Aceasta este întrebarea la care trebuie să-și răspundă orice mic antreprenor până la începutul lui 2023.  Printr-o ordonanță adoptată la începutul lui iulie 2022, Guvernul României a modificat Codul Fiscal, noile prevederi urmând să intre în vigoare în șase luni. Există și excepții, majorarea CAS și CASS pentru contractele part-time urmând să fie realizată din august 2022. Una dintre prevederile ordonanței se referă la eliminarea facilității fiscale acordate microîntreprinderilor fără salariați. În principiu, unii antreprenori operau prin firme fără a se angaja în cadrul acestora, pentru a minimiza cuantumul taxelor plătite către stat. Aceștia plăteau doar impozit de 3% pe cifra de afaceri.

Acum, aceștia vor trebui să aleagă cu mare grijă vectorul de impozitare.  Impozitul de 1% pe cifra de afaceri vine cu obligativitatea angajării a cel puțin un salariat. Celălalt vector de impozitare, de 16% din profit, presupune din start un cuantum mai mare al taxelor. Aceeași alegere trebuie să fie făcută și de către cei care de abia se lansează în afaceri.

Pentru a oferi o mână de ajutor antreprenorilor am făcut, în cele ce urmează, o simulare de calcul. Am luat ca ipoteze niveluri similare ale costurilor operaționale și cifrelor de afaceri. Am presupus costuri operaționale și salariale constante, deși în realitate un asemenea deziderat ar fi greu de atins. Ne-am oprit la veniturile nete, rămase după aplicarea impozitului pe dividende, deși ar fi fost util să scădem și CASS-ul datorat.

Simulare de calcul

Presupunem cazul unui antreprenor, proprietar unic al unei firmei și deci beneficiar al veniturilor generate. Firma îi servește drept vehicul pentru a presta diferite activități și câștigurile sale pot fi sub formă de salariu net și profit distribuit.

Pentru simplificarea calculelor plecăm de la premisa unor costuri constante de funcționare, indiferent de cifra de afaceri. Pentru cazul microîntreprinderii, antreprenorul își va face un contract de muncă, remunerat cu salariul minim brut. În momentul de față, salariul minim brut este de 2.550 de lei, la care se adaugă 2,25% CAM (Contribuții Asiguratorii de Muncă). Cheltuielile salariale totale lunare s-ar ridica la 2.607 de lei pe lună și 31.284 de lei pe an. Salariul net ar fi în jur de 1.492 de lei și angajatul ar încasa 17.904 de lei pe an.

Nu am luat în calcul nici un cost asociat produselor realizate sau serviciilor prestate. Plecăm de la ipoteza că acestea sunt similare pentru toate cazurile și nu vom ține cont de ele.

Microîntreprindere (1% *CA)

CA 0 100.000 200.000 500.000
Costuri totale 51.284 52.284 53.284 56.284
(Operaționale) 20.000 20.000 20.000 20.000
(Salariale) 31.284 31.284 31.284 31.284
(Impozit 1% CA) 0 1.000 2.000 5.000
Salariu net 17.904 17.904 17.904 17.904
Profit /Pierdere (51.284) 47.716 146.716 443.716
Profit distribuit 0 43.899 134.979 408.219
Venit net antreprenor (51.284) 61.803 152.883 426.123
  • Costuri totale = Costuri operaționale + costuri salariale + costuri cu impozitul (1%*CA)
  • Profit distribuit = Profit – Impozit dividende = Pr – 8%*Pr = 92% Pr
  • Venit net antreprenor = Profit Net + Salariu Net

În cazul microîntreprinderii cu un salariat, cifra de afaceri va fi impozitată cu 1%. Firma va trebui să suporte cheltuielile cu salariatul și dividendele vor fi impozitate la distribuire cu 8%. Câștigul antreprenorului va fi format din salariul net și profitul distribuit.

SRL  (16% * profit)

CA 0 100.000 200.000 500.000
Costuri totale 20.000 20.000 20.000 20.000
Profit /Pierdere (20.000) 80.000 180.000 480.000
Profit net 0 67.200 151.200 403.200
Venit net antreprenor (20.000) 61.824 139.104 370.944
  • Profit net = Profit – 16%*Profit = 84% * Profit
  • Venit net antreprenor = Profit distribuit = Profit net – Impozit dividende = PrN – 8%*PrN = 92% PrN

Întreprinzătorul care optează pentru vectorul de impozitare cu 16% din profit, va calcula mai ușor veniturile și cheltuielile. Profitul va fi impozitat cu 16% și apoi dividendele cu 8%.

Antreprenorul care optează pentru vectorul de impozitare cu 1% pe cifra de afaceri va avea costuri mari când firma nu are vânzări. El va trebui să-și acopere și toate cheltuielile salariale, chiar dacă nu va reuși să vândă nici măcar un produs sau serviciu. De asemenea, pentru cifre de afaceri scăzute, el va continua să aibă taxe mai ridicate ca un S.R.L. impozitat cu 16%. La o cifră de afaceri de 100.000 de lei, câștigul net al SRL—ului, de 61.824 de lei, va fi sensibil mai mare ca al microîntreprinderii, de 61.803 lei.

Însă, pe măsură ce cifra de afaceri crește, proprietarul este avantajat să figureze ca angajat și să beneficieze de impozitul pe cifra de afaceri. De exemplu, la o cifră de afaceri de 200.000 lei, antreprenorul ar rămâne cu un câștig de 152.883 de lei într-o microîntreprindere și de doar 139.104 de lei într-un S.R.L. Pe măsură ce cifra de afaceri crește, se majorează și acest decalaj între veniturile nete.

Microîntreprindere (3% * CA)

CA 0 100.000 200.000 500.000
Costuri totale 20.000 23.000 26.000 35.000
(Operaționale) 20.000 20.000 20.000 20.000
(Impozit 3% CA) 0 3.000 6.000 15.000
Profit /Pierdere (20.000) 77.000 174.000 465.000
Venit net antreprenor (20.000) 70.840 160.080 427.800
  • Costuri totale = Costuri operaționale + costuri cu impozitul (3%*CA)
  • Impozitul pe dividende este în prezent de 5%, dar pentru a putea compara cu ce avem în prezent pe piață vom utiliza valoarea actualizată de 8%
  • Venit net antreprenor = Profit distribuit = Profit – Impozit dividende = Pr – 8%*Pr = 92% Pr

Ar fi bine să înțelegem și la ce s-a renunțat când s-a decis retragerea facilității microîntreprinderii fără salariați. Comparăm veniturile nete potențiale și constatăm faptul că, în cazul vectorului de impozitare cu 3%, antreprenorii rămâneau cu cele mai mari venituri nete. Merită să notăm că, și în acest caz, de la o anumită sumă, diferențele erau nesemnificative. La o cifră de afaceri de 500.000 de lei câștigul net ar fi doar cu 1.677 de lei mai mare pentru vectorul de impozitare cu 3%. Ipotetic, peste acest nivel situația s-ar inversa. În practică, nu foarte multe firme mici au capacitatea să depășească asemenea cifre de afaceri, fără a crește numărul de angajați.

Și totuși, microîntreprindere sau impozit pe profit?

Statul a urmărit două obiective, prin eliminarea vectorului de impozitare de 3%. În primul rând, acesta a încercat să majoreze numărul de angajați din economie. În al doilea rând, a urmărit să crească gradul de colectare al taxelor.

Exemplul folosit de noi pleacă de la premisa unor costuri constante și ale unui singur angajat.  Modelul are rol explicativ, în practică fiind posibile variațiuni pe baza veniturilor și costurilor specifice. De asemenea, nicio firmă nu va putea opera costuri constante la orice prag al cifrei de afaceri și datele reale vor fi diferite.

Indiferent de soluția aleasă, antreprenorii vor căuta să-și optimizeze fiscal veniturile. În această direcție, mulți antreprenori își vor crește costurile firmei pentru a reduce sumele impozabile. Dacă afacerea are venituri constante, ei își vor achiziționa echipamente tehnologice, autoturisme sau clădiri pe firmă. În cazul în care unitate este și plătitoare de TVA își vor deduce și o parte din această taxă. Fenomenul există și acum, dar el se va accentua după ce noile prevederi vor intra în vigoare.

În concluzie, pentru un antreprenor aspirant, soluția este să opteze pentru vectorul de impozitare pe profit până când cifra de afaceri depășește 100.000 de lei. Ulterior, acesta ar trebui să opteze pentru impozitare de 1% pe cifra de afaceri. Peste câțiva ani, după ce plafonul pentru această facilitate va coborî la €65.000, pentru firmele cu o creștere robustă schimbarea vectorului va deveni o pierdere de timp.

Notă: Acest calcul pleacă de la premisca că antreprenorul vrea să-și maximizeze retragerile. Un antreprenor rațional va investi în capitalizarea firmei sale și va fi avantajat de impozitul pe profit. Pentru acesta alegerea între microîntreprindere sau impozit pe profit este ușoară.

4 răspunsuri la “Microîntreprindere sau impozit pe profit?”

multumesc pentru prezentare. am cautat explicatii pe acest caz : microintreprindere / impozit pe profit si pina aici nu am gasit o explicatie. mai trebuie sa urmaresc pina la finele anului legislatia.

Buna ziua!Ecea mai buna explicare a schimbărilor și strategiilor care rezulta.
Am o întrebare f importanta.
Am deschis o firmă in Noiembrie 2022 fără angajat, deci intra la categoria Micro.
Deoarece nu pot avea angajat din Ianuarie 2023 voi intrala categoria impozit pe profit 16% + 8% pe dividende .
Întrebarea este dacă în viitor voi avea 1 angajat, mai pot reveni la categoria Micro ?
Mulțumesc!

În opinia mea trecerea este posibilă din momentul în care îndeplinești criteriile, conform punctului 2 din articolul 48 Codul Fiscal: „Persoanele juridice române aplică impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 .” Îți recomand ca la momentul respectiv să te adresezi ANAF pentru confirmare și informare. La finalul anului în care îndeplinești criteriile trebuie să soliciți ANAF schimbarea vectorului de impozitare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *