BNR ne-a manipulat cu inflația tranzitorie

BNR ne-a manipulat cu inflația tranzitorie, deși era clar că acest concept este discutabil. Octombrie 2021 a fost a doua lună consecutivă în care Banca Națională a României a reacționat la majorarea ratei inflației prin majorarea dobânzii de referință. Chiar dacă majorarea cu 0,25% nu pare una semnificativă, măsura a fost repetată două luni la rând. Evident, la nivelul instituției centrale, există o preocupare reală pentru combaterea trendului pe care s-a înscris rata inflației. BNR nu s-a limitat doar la aceste măsuri ci a decis și înăsprirea condițiilor de acordare a creditelor imobiliare, începând cu 1 ianuarie 2022.

Măsurile recente contrazic mesajele optimiste ale BNR din ultimul an și confirmă că la Palat s-a instalat panica. Înăsprirea condițiilor de creditare are drept scop reducerea cantități de bani de pe piață și, deci, temperarea tendințelor ratei inflației. Pe termen lung, o rată a inflației cu două cifre va afecta  stabilitatea macroeconomică a României.

Cum s-a ajuns totuși la situația aceasta critică? Încă din 2020, au existat nenumărate voci publice care au avertizat că politica banilor ieftini ne va aduce aici. Însă, de fiecare dată când se lansau avertismente de acest gen, purtătorii de cuvânt din BNR linișteau populația și investitorii cu afirmația că „inflația este tranzitorie”.

Într-o lume în care tiparnițele au mers la foc automat, dobânzile la credite au coborât la minime istorice și producția de bunuri și servicii s-a prăbușit, ideea că inflația este doar tranzitorie este una ridicolă. Cu toate acestea, teza inflației tranzitorii a fost promovată insistent în spațiul public.

BNR ne-a manipulat cu inflația tranzitorie

Este de neînțeles de ce, circa un an de zile, finanțiști redutabili au mizat pe ipoteza inflației ca fenomen tranzitoriu. Evenimentele din primele luni ale pandemiei sunt parțial responsabile pentru crearea unei iluzii care a înșelat cea mai mare parte a populației planetei. Sigur, acest lucru nu îi exonerează pe finanțiștii din instituțiile specializate de responsabilitatea propagării mesajului.

Finanțiștii au sperat că inflația se va resoarbe, că actorii de pe piață vor stoca excesul de monedă și că economia va fi stimulată cu resursele financiare disponibile. Mare greșeală. Timpul a fost prea scurt și banii de pe piață prea mulți. Pentru o perioadă de timp, moneda ieftină a fost atrasă spre anumite sectoare, fapt care a temperat tendințele inflaționiste. Creșterea investițiilor pe bursă, în imobiliare și în cripto-monede au contribuit la mascarea dezastrului din economia mondială.

De asemenea, la situația prezentă au contribuit așteptările nerealiste legate de evoluția pandemiei COVID-19. Decidenții din piață au sperat că vaccinarea va permite întoarcerea cu rapiditate la viața de dinainte de pandemie și că deschiderea totală a economiei va angrena o relansare capabilă să resoarbă excesul de monedă de pe piață.

Atitudinea a fost total nerealistă. Există atât de mulți bani ieftini pe piață încât nici în scenariul optimist nu aputeam evita creșterea ratei inflației. Noile valuri pandemice și bulele formate pe piețele bursiere, imobiliare și crypto au confirmat traiectoria ratei inflației. Trendul este unul de creștere, deci ideea că inflația ar fi tranzitorie este doar o naivitate.