Categorii
Financiar

BNR trebuie să reducă masa monetară

Se pare că BNR a abandonat lupta cu inflația și se concentrează doar pe apărarea cursului de schimb. În contextul în care în țară au intrat miliarde de euro din fonduri europene, BNR a dat drumul la tiparniță pentru a preveni aprecierea leului. Pe piață este atât de mult numerar încât dobânda Lombard a ajuns să fie un instrument decorativ. În unele zile, băncile nu au nevoie nici măcar să se împrumute de pe piața interbancară. Fără o reducere a masei monetare, lupta cu inflația nu are cum să aibă efecte.

BNR trebuie să reducă masa monetară pentru că există riscul ce excesul de bani de pe piață să se întoarcă împotriva sa. Băncile comerciale au atât de mult numerar încât depun zilnic în facilitățile de depozit overnight ale BNR peste 36 de miliarde de lei. Suma este una record și semnalează faptul că masa monetară a ajuns la un nivel prea ridicat pentru economia locală. Această situație paradoxală este confirmată și de faptul că băncile nu au nevoie să apeleze la facilitatea de creditare Lombard. În plus, în unele zile nu au existat nici măcar împrumuturi pe piața interbancară.

BNR apără cursul de schimb cu orice preț

Toamna aceasta, în țară au intrat miliarde de euro din fonduri europene. Mai precis, este vorba despre plățile PNRR și cele finale din programele europene aferente ultimului exercițiu financiar european (2014-2020). Într-un termen relativ scurt, de câteva luni, pe piață au intrat atât de mulți euro încât exista riscul ca leul să se aprecieze puternic. BNR a decis să apere cursul și a intervenit pe piață. Masa monetară a fost crescută pentru a apăra cursul de schimb și pentru a evita amplificarea dezechilibrului balanței comerciale. În mod normal, aprecierea leul ar determina scăderea exporturilor și creșterea importurilor.  Prin această majorare a masei monetare, BNR a abandonat de facto lupta cu inflația.

Băncile nu mai au nevoie să se împrumute

Masa monetară a crescut atât de mult încât băncile nu mai au nevoie să se împrumute de la BNR și, uneori, nici de pe piața interbancară. Zilnic, acestea depun în facilitățile de depozit overnight ale băncii centrale peste 36 de miliarde de lei. Situația este agravată de blocarea creditării. Pe parcursul anului 2023, băncile din România s-au axat pe refinanțarea creditelor din anii precedenți. Toți debitorii interesați au putut să-și mute creditul la băncile care le ofereau condiții mai avantajoase. Problema este că numărul celor interesați de refinanțări se reduce și băncile continuă să aibă un exces de numerar, cu care nu știu ce să facă.

Băncile au atât de mult numerar încât, în cadrul trimestrului patru din 2023, s-au înregistrat două zile în care nu au existat tranzacții pe piața interbancară (10 octombrie și 15 noiembrie). Și suntem de abia la jumătatea trimestrului. Pentru că nu au existat tranzacții pe piața interbancară, nu există nici valori ale IRCC zilnic. Când băncile nu au nevoie să se împrumute între ele și nici să apeleze la credite Lombard este clar că avem în piață prea mult numerar. Cum economia este cu un pas în recesiune, acești bani nu pot fi absorbiți de piață. În cele din urmă, excesul de masă monetară va fi transferat în prețuri și va alimenta rata inflației.

Banca Națională a României se află într-o situație ingrată. Trebuie să aleagă între cursul de schimb și rata inflației. Până în prezent a ales cursul de schimb, dar pe fondul creșterii semnificative a masei monetare acesta va fi greu de ținut sub control. Probabil că instituția va începe să ajusteze masa monetară atunci când multinaționalele vor începe să-și transfere profiturile în țările de origine. Există însă riscul ca BNR să rateze ambele obiective.

De Gabriel

Sunt economist și scriu aici în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *