Singura soluție realistă pentru criza bugetară pe care o traversează România este tăierea cheltuielilor publice. Orice scenariu alternativ, care presupune creșterea veniturilor publice, este unul condamnat la eșec. Faptul că Guvernul României, la o lună după ce a crescut taxarea firmelor și a gospodăriilor, analizează o nouă majorare a taxării muncii ne semnalează situația în care se află bugetul național. Șocant este și faptul că se vorbește despre această creștere în condițiile în care Guvernul României a păstrat privilegiile anumitor categorii socio-profesionale. Altfel spus, presiunea se pune tot pe cei care muncesc pentru salariul minim.
Ce înseamnă cota unică de 16%?
Premierul României a vorbit despre o introducerea unei cote unice de 16% sau, ca alternativă, a impozitării progresive. Din modul în care a fost prezentat subiectul, ar părea că o cotă unică de 16% este doar o uniformizare a nivelului de taxare. În realitate, situația este departe de a fi așa. O cotă unică de 16% ar însemna o majorare semnificativă a nivelului de taxare.
În prezent, din salariile brute se percep contribuții și impozite de 41,5% pentru majoritatea categoriilor socio-profesionale. Există prea multe excepții să le mai enumerăm. Acest procent este format din 25% CAS, 10% CASS și 6,5% impozitul pe venit (adică 10% din venitul impozabil de 65%).
Cu un impozit de 16% s-ar ajunge la contribuții totale de 45,4% din salariul brut. La CAS de 25% și CASS de 10% s-ar aduna un impozit de 10,4% (adică 16% din venitul impozabil de 65%).
Munca este deja taxată excesiv în România și creșterea nivelului de taxare de la 41,5% la 45,4% este una greu de justificat. Mai ales că din venitul net, gospodăriile mai plătesc și TVA și alte impozite. Altfel spus, cheltuielile totale cu taxele și contribuțiile sociale se duc la peste 60%, poate chiar 65% din veniturile brute.
În 2024 veniturile bugetare vor fi dezamăgitoare
Anunțul Guvernului vine în contextul în care Codul Fiscal a suferit deja modificări semnificative. Mediul privat nu a integrat toate majorările de taxe pentru că unele vor intra în vigoare la începutul anului 2024. Același lucru este valabil și pentru gospodării. Puterea lor de cumpărare va continua să scadă pe măsură ce firmele vor fi obligate să majoreze prețurile. Să anunți, de la Palatul Victoria, că analizezi noi majorări de taxe, demonstrează că acolo există o ruptură serioasă de economia reală.
Probabil aceste noi modificări fiscale nu vor fi realizate în 2024. Anul este unul cu un număr record de cicluri electorale și nici un politician de la putere nu va lua măsuri care să distrugă șansele partidului său.
De asemenea, modificările Codului Fiscal nu vor produce efectele scontate în 2024. În mod previzibil, vom asista la reducerea activității economice, la închideri de firme, concedieri și un început de criză. Poate că statul român va avea încasări mai mari pe anumite categorii de venituri, dar acesta va înregistra scăderi la alte categorii și va avea o evoluție generală dezamăgitoare. În acest context previzibil, creșterile de taxe ar afunda țara și mai tare în criză.
Singura soluție: Tăierea cheltuielilor
Când întreaga economie se îndreaptă spre criză, creșterea taxelor este cea mai proastă măsură posibilă. Firmele se străduiesc să supraviețuiască și noile de taxe vor amplifica situația dificilă în care se află. Specialiștii din Guvernul României știu ce au de făcut, dar se tem să acționeze în această direcție. Salvarea economiei, în această perioadă dificilă, nu este posibilă decât prin tăierea cheltuielilor guvernamentale. Din păcate, nici un politician de la guvernare nu are curajul să o facă. Și mulți dintre ei vor plăti politic pentru acest lucru.
