Câtă putere de negociere au sindicatele din Educație? Nu atât de multă pe cât ar vrea să ne facă să credem. Există cel puțin doi elefanți în mijlocul sălii de negociere, pe care sindicatele și politicienii din guvern se fac că nu îi văd. Dacă greva va continua, Guvernul va fi forțat să țină cont de aceștia, indiferent de calculele electorale făcute în prealabil.
Ceea ce știu sindicaliștii și cei din Ministerul Educației este că în mediul preuniversitar corpul profesoral este supradimensionat. Pentru a se evita concedierile, orarele elevilor au rămas extrem de încărcate. La această problemă putem adăuga și faptul că există suficiente cazuri de școli care funcționează precum niște instituții fantomă.
Câte ore ar trebui să dispară din programul școlar?
O lege din 2019, pe care Ministerul Educației a evitat să o implementeze, prevede o medie săptămânală de 20 de ore la școala primară (față de 19-22 ore în prezent), 25 de ore la gimnaziu (de la 26-34 în prezent) și 30 la liceu (de la 33-36).
Putem aprecia faptul că aplicarea legii ar presupune reducerea numărului total de ore din sistemul educațional cu circa 15%. Plecăm de la premisa că în sistem există aproximativ 300.000 de profesori care au norma întreagă. Eliminarea a 15% din ore ar avea ca efect direct reducerea necesarului de cadre didactice cu 45.000.
În practică, situația este mai nuanțată, unii profesori au ore suplimentare și alții au norme incomplete. Probabil că, prin reglajele realizate la nivelul școlilor, numărul de profesori s-ar putea reduce într-o mai mică măsură. Ar fi mai realist să apreciem că implementarea legii ar presupune reducerea numărului de profesori cu o valoare între 38 și 40 de mii.
Școlile pustii ale României
Al doilea elefant din sala de negocieri, se referă la fenomenul școlilor pustii. Este de notorietate inspecția realizată în cursul lunii februarie 2022, la Liceul Auto din Târgu Jiu. La momentul respectiv, în cele 21 de clase care aveau programate ore au fost găsiți doar patru elevi. Să nu ne imaginăm că fenomenul este unul izolat. Cazuri similare există în nenumărate Grupuri Școlare. Cei mai mulți dintre elevi se înscriu la aceste instituții fantomă doar pentru a bifa cele 10 clase care deschid drumul spre obținerea permisului auto. Evident, multe dintre aceste instituții ar trebui să fie închise sau să fuzioneze. Efectul imediat și previzibil ar fi reducerea numărului total de norme de profesor.
Dacă Ministerul Educației ar implementa Legea din 2019 și ar desființa liceele fantomă, am constata că 1 din 6 profesori din sistemul preuniversitar riscă să-și piardă locul de muncă. Strict contabil, prin ajustarea structurii de personal, Ministerul Educației ar putea majora cu o șesime salariile.
Este clar că, în negocierile cu Guvernul, sindicatele își supraevaluează puterea. Forțarea notei va determina Guvernul să restructureze instituțiile și programa școlară. Dacă sindicatele ar fi adoptat o atitudine prudențială, ar fi început în paralel o negociere prin care să fie redus numărul mediu de elevi din clase. Dacă o clasă ar mai putea fi formată din cel mult 14-16 elevi, în loc de 26-28, o parte din normele profesorilor ar putea fi salvate. De asemenea, în aceeași direcție ar fi putut încerca și o reducere a normelor, de la 18 la 15 sau 16 ore.
