Categorii
Opinii

Ce așteptări avem de la noul guvern

Noul guvern este condamnat să deconteze politic efectele crizei economice. Instrumentele de care dispune sunt deja uzate de situația pandemică și nu există motive să credem că șocul va putea fi atenuat. Așteptările noastre, legate de noul guvern, vizează altă zonă. În 2022 urmează să fie realizat recensământul general al populației și, dacă va fi făcut bine, se va deschide posibilitatea unei reforme profunde a statului și a aparatului bugetar.

Avem un nou cabinet și un nou program de guvernare, prin care partidele din coaliție își propun să realizeze o multitudine de obiective, mai mult sau mai puțin realiste. Din păcate, după doi ani de zile în care Guvernul României a încercat să combată efectele restrângerii de activitate printr-un adevărat dezmăț bugetar, nu prea mai există spațiu bugetar pentru stimularea economiei.

Politicienii din fruntea țării sunt condamnați să deconteze efectele crizei pandemiei și pe cea a energiei și costurile politice sunt greu de calculat. Desigur, situația ar fi fost dificilă pentru orice configurație de coaliție. Lunile viitoare se anunță extrem de dificile și nu există perspectiva unor miracole economice.

Există totuși o componentă a guvernării care ne interesează în mod expres, pentru că are potențialul să se constituie în baza unei reforme a statului, din punct de vedere administrativ și bugetar. Mai exact, este vorba de Recensământul General al Populației din 2021, amânat, din motive pandemice, în 2022. Ne amintim poate că, în 2011, coaliția din opoziție „a boicotat” recensământul și datele obținute au fost mai degrabă precare. Realizarea unui recensământ corect ne-ar oferi date reale și corecte despre dimensiunea și distribuția populației în țară. Pentru multe localități ar fi primele date colectate corect după 21 de ani.

Probabil depopularea localităților mici din România este mai accentuată decât se afirmă în statistici. În multe zone din țară se vede cu ochiul liber amploarea depopulării. Există sute de sate și orașe părăsite, în care nu mai există perspectiva de reopulare. Similar, în sute de școli se depun eforturi pentru a păstra efectivele claselor la 12 elevi și a evita desființarea lor și restrângerea de activitate.

În momentul de față, în România există instituții și funcții publice sau administrative dimensionate după niște populații care nu există în realitate. Statul risipește lunar zeci sau sute de milioane de euro pentru a susține o parte a aparatului public care nu se mai justifică. Similar, în țară se atribuie proiecte pentru străzi, canalizări, terenuri de sport, afaceri etc. pentru zone care nu îndeplinesc criterii minimale de populație. Sute de milioane de euro sau poate chiar miliarde sunt direcționate spre investiții care nu au un sens economic.

Acestea sunt doar câteva dintre motivele care ne fac să sperăm că mare coaliție guvernamentală va aborda recensământul din 2022 cu mare seriozitate. Procesarea datelor unui recensământ durează mai mult de un an, dar, chiar și așa, ar apărea posibilitatea ca din 2023 statul să aibă bazele pentru mai multe măsuri și reforme de bun simț.

Fără foarte mult efort, am putea indica mai multe măsuri care ar putea fi luate pe baza unui set de date credibil. De exemplu, guvernanții ar putea să se ocupe de:

  • Ajustarea numărului de aleși locali la populația reală (numărul de consilieri locali este proporțional cu al locuitorilor) și există și alte situații similare;
  • Reducerea aparatului birocratic din zonele depopulate;
  • Impunerea unor praguri minime pentru existența unor comune și încurajarea comasării celor care nu îndeplinesc criteriile;
  • Reconsiderarea investițiilor publice. Fiecare investiție publică în drumuri, rețele de canalizare, școli, grădinițe, baze sportive etc. care ar trebui să țină cont și de indicatorii de aglomerare umană.

Cu siguranță, un recensământ corect ar devoala faptul că multe proiecte publice sunt o risipă a banilor publici. Oprirea risipei, recalibrarea investițiilor publice și reducerea fundamentată a numărului de reprezentanți publici și a aparatului birocratic ar permite redirecționarea resurselor publice spre zone cu potențial mai ridicat.

Sperăm că România viitoare nu va mai fi o țară a sălilor de sport utilizate pentru nunți sau a terenurilor de fotbal în pantă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.