Corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață este greșită și nu este relevantă pentru generațiile active. Ministrul Muncii anunță că atunci când va crește speranța de viață la naștere va fi ajustată și vârsta de pensionare, dar tehnic acest lucru nu este posibil. O problemă recurentă în România este faptul că mulți confundă speranța de viață la naștere cu o medie de viață a populației totale. Nimic mai fals. Când spunem că speranța de viață la naștere în 2023 este de 72 de ani, ne referim la faptul că, în medie, cei născuți în 2023 pot spera la o viață sănătoasă de 72 de ani.
Această speranță de viață la naștere nu are nimic de a face cu cea a celor din câmpul muncii. Populația activă din România este formată din generații succesive de indivizi care la naștere au avut speranțe de viață diferite. De exemplu, din anii 1980 și până la jumătatea anilor 1990, băieții au avut o speranță de viață la naștere de 65-66 de ani. Dacă Ministerul Muncii ar face o corelație de acest gen, atunci angajații născuți în anii 1980 ar putea deschide procese pentru ajustarea vârstei lor de pensionare cu speranța de viață la naștere. De exemplu, bărbații născuți în anii 1980 ar putea solicita reducerea vârstei de pensionare la 55 – 60 de ani. Doar așa s-ar putea aduna și o perioadă de pensie în speranța lor de viață la naștere.
Conform unor estimări, speranța medie de viață la naștere ar putea crește la 78 de ani în 2028. Această valoare ar trebui folosită însă pentru cei născuți în 2028. Cum aceștia vor ajunge la 65 de ani în 2093, legea propusă de Ministerul Muncii nu ajută foarte mult.
Vârsta de pensionare ar trebui corelată cu speranța de viață a celor care împlinesc 65 de ani
Am explicat deja că nu avem toți aceeași speranță de viață la naștere. Generațiile din anii 1980 au avut o speranță de viață la naștere scăzută pentru că România era o țară subdezvoltată. Mortalitatea infantilă era extrem de ridicată și lipsurile materiale făceau extrem de dificilă supraviețuirea în primii ani de viață. Pe măsură ce unii din aceste cohorte au murit, speranța de viață a celor rămași a crescut. De exemplu, persoanele în vârstă de 40 ani au acum o speranță de viață care depășește pragul de la nașterea lor.
Revenind la băieții născuți în anii 1980. Speranța lor de viață a fost o valoare estimată medie. Nu înseamnă că toți vor muri la 65 sau 66 de ani și nu se vor bucura de pensie. Cei care vor ajunge la 65 de ani vor avea, din acel moment, o speranță de viață de 10-15 ani. Aceasta este valoarea în funcție de care ar trebui calculată vârsta de pensionare.
Ministerul Muncii ar trebui să colecteze date anuale ale cohortelor care împlinesc 65 de ani. Când speranța de viață a persoanelor de 65 de ani va crește, s-ar putea discuta majorarea vârstei de pensionare. Creșterea ar trebui să fie una semnificativă, de cel puțin 4-5 ani.
