Creșterea economică a României va încetini în următorii ani, pe măsură ce țara va recupera decalajele istorice față de alte state europene. Când vom fi aproape de media Uniunii Europene, ratele de creștere economică de mai multe procente vor deveni o raritate. La momentul aderării, economia României era slab dezvoltată, dar în ultimii 15 ani decalajele față de statele UE s-au redus.
În ultimele săptămâni au apărut o serie de articole, bazate pe datele Eurostat, care au subliniat faptul că România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria la PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare. O veste care ne bucură, dar care ar trebui să ne determine să privim cu prudență viitorul. Mulți au abandonat însă prudența în realizarea estimărilor. Entuziasmul lor este atât de mare încât au început să calculeze anii care ne separă de depășirea Spaniei și Italiei. Teoretic, dacă România ar reuși să păstreze ratele de creștere la acest nivel ridicat, în timp ce restul țărilor ar stagna, depășirea ar fi posibilă.
Realizarea acestui deziderat este mai dificilă din punct de vedere practic. Ratele de creștere ale economiei României, nu vor putea rămâne așa ridicate pe termen indefinit. Probabil că, în cel mult câțiva ani, vom intra într-o epocă cu rate de creștere subunitare. Va urma o perioadă lungă de stagnare relativă, în care ratele de creștere de 1-2% vor fi considerate performanțe.
Nu ar fi prima țară care evoluează în acest fel. Multe economii dezvoltate au avut evoluții remarcabile timp de zeci de ani pentru ca ulterior să stagneze. Germania de Vest a înregistrat 30 de ani de creștere după al doilea război mondial și apoi ratele s-au temperat. De asemenea, statele din Estul Europei au crescut puternic o perioadă și apoi ritmul de majorare s-a temperat.
Cum se explică evoluția economiei românești?
România a beneficiat de starea precară în care se afla economia la începutul mileniului. Când pornești de la o bază scăzută, este mai ușor să înregistrezi rate mari de creștere. Economia României a crescut în mod accelerat după ce a aderat la Uniunea Europeană pentru că au existat factori care au contribuit la acest lucru. Aceștia și-au pierdut însă din capacitatea de antrenare a creșterii. Cei mai importanți sunt:
- Fondurile europene de coeziune;
- Costurile scăzute cu forța de muncă;
- Veniturile relativ ridicate ale românilor din diaspora;
- Dinamica pieței imobiliare.
România a recuperat parțial decalajul față de Uniunea Europeană
Fondurile de coeziune din Uniunea Europeană au ca obiectiv principal reducerea decalajului dintre regiunile grupării. Fondurile sunt mai mari pentru țările care au de recuperat mai mult din decalaj. În primele exerciții financiare (2007-2014; 2014 -2021) țara noastră a beneficiat de fonduri semnificative.
Creșterea puternică a economiei României și reducerea decalajului ne anunță că, în curând, nu vom mai avea dreptul la fonduri la fel de ridicate. În următoarele exerciții financiare, România va avea alocate mai puține fonduri de coeziune. Altfel spus, vor fi mai puțini euro care vor intra în țară. Evident, astfel va fi anulată una din cele mai importante surse de creștere economică. Probabil că, din 2028, vom mai putea discuta de fonduri semnificative doar pentru regiunea de Sud-Est și cea de Nord-Est.
Salariile interne au crescut prea mult
România a crescut mult pentru că a avut costuri scăzute cu forța de muncă. Multe firme care au investit aici au căutat forță de muncă ieftină pentru a-și reduce costurile de producție. Problema este că salariile din țară au crescut într-o manieră accelerată, depășind țări mai bine conectate logistic. Ne bucurăm că am ajuns Ungaria din urmă și că avem venituri minime mai mari? Este foarte bine, doar că bucuria noastră nu coincide cu cea a investitorilor. Pentru aceștia a devenit mai convenabil să investească în Ungaria. Cel mai probabil, aceștia vor prefera să ne ocolească în următorii ani.
Veniturile salariaților din diaspora nu mai sunt suficient de mari
O sursă majoră de creștere economică a României a fost diaspora. De peste 20 de ani, românii merg la muncă în statele Uniunii Europene. La început, aceștia au preferat să meargă în Italia, Spania, Portugalia și Franța, pe fondul apropierii lingvistice. Ulterior, veniturile din România au crescut relativ la cele din aceste țări și oamenii au migrat spre țările nordice. Ani întregi veniturile de acolo au fost suficient de mari pentru ca aceștia să-și cumpere proprietăți în România sau să-și construiască locuințe.
În acest timp, veniturile și costurile din țară au crescut constant. Astăzi, cu banii câștigați în Uniunea Europeană de un salariat, cumpărarea sau construirea unei locuințe în România a devenit o provocare. Românii au ajuns deja în nordul Europei și nu mai au unde să migreze pentru a-și crește veniturile relative.
Diaspora nu va mai putea fi o sursă majoră de creștere economică în anii următori. Banii trimiși de muncitorii din afară vor fi în continuare importanți, dar beneficiarii nu vor mai avea o forță economică semnificativă.
Imobiliarele nu mai pot susține creșterea economiei
Un alt motor al creșterii economice a fost sectorul imobiliarelor. Timp de 15 ani, în țară a existat un entuziasm ireal în domeniul construcțiilor. Dezvoltatorii au construit enorm de mult și sectorul a antrenat întreaga economie. Sectorul bancar, producătorii de materiale de construcție și magazinele de bricolaj au fost, cu toții, marii câștigători ai performanțelor înregistrate în acest domeniu.
Am mai scris despre acest lucru. În România s-a construit enorm și populația a intrat într-un declin accelerat, deci este greu de crezut că acest sector ar putea continua să performeze. Declinul sectorului imobiliar va trage după sine și sectoarele de suport.
Câștigarea războiului de către Ucraina va determina scăderea atractivității României
România a fost unul din principalii beneficiari economici ai războiului din Ucraina. Conflictul din țara vecină a dat un impuls semnificativ economiei noastre. Eventuala câștigare a războiului de către Ucraina și intrarea în fazele de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană vor schimba zonele de interes din Estul Europei.
Încă din fazele de pre-aderare, Ucraina va fi suficient de atractivă pentru a genera un declin relativ al economiei României. Economia nu va scădea, dar nici nu va mai înregistra rate de creștere semnificative.
Geografic, Ucraina este mult mai bine conectată la Uniunea Europeană. Țara are graniță comună cu patru state din Uniune și transporturile de mărfuri spre UE ar fi mult mai ușor de realizat. Altfel spus, costurile de transport își vor spune cuvântul. Ucraina are forță de muncă calificată ieftină și o poziționare favorabilă față de țările vestice. Apropierea țării de UE o va face destinația preferată pentru investiții.
Piața neagră
Reziliența economică a României, din ultimii 2-3 ani, a fost pusă și pe seama economiei subterane. Cel puțin un sector economic, al țigaretelor, va fi zguduit de eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Rețelele de trafic vor renunța la tranzitul prin România. Țara își va pierde poziția de intermediar. În plus, țigaretele din Ucraina se vor scumpi și aprovizionarea se va face din vecinii non-UE ai Ucrainei. România va deveni doar o țară de destinație și costul acestei retrogradări va fi suportat de industriile în care se spală banii negri din țigarete.
