Categorii
Opinii

Cum ar putea fi repopulate orașele mici cu ajutorul muncii remote

Migrația spre occident și spre orașele mari a determinat depopularea orașelor mici și a mediului rural. Acum, pe măsură ce munca remote devine o normă general acceptată, asistăm la apariția unei tendințe de migrație în sens invers. Pentru ca trendul să devină consistent este însă necesar ca administrațiile locale să investească în direcții care să asigure creșterea calității vieții.

Revoluția, tranziția la economia de piață și dezvoltarea orașelor mari au determinat un trend general de migrație în România, dinspre mediul rural și urbanul mic spre polii de dezvoltare economică. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007a mai adăugat un trend de migrație spre occident care a accentuat și mai tare depopularea localităților mici din România. Chiar dacă diaspora a construit foarte multe locuințe noi în orașele mici, acestea au un aspect părăsit timp de cel puțin 11 luni pe an.

Cererea ridicată pentru orașele mari a determinat și o creștere semnificativă a costurilor de  viață din ele, fapt care a generat, similar tiparelor din occident, o migrație spre suburbii. Acesta era maximul pe care și-l permiteau salariații care doreau să-și păstreze un nivel ridicat al veniturilor. Salariații au rămas în proximitatea orașelor pentru a putea ajunge relativ ușor la locul de muncă, dar această dezvoltare a dus la creșterea aglomerației în zona transportului și la scăderea calității vieții. Orice migrație la o distanță mai mare implica pierderea locului de muncă și scăderea veniturilor potențiale.

Munca remote ar fi permis o migrare la distanțe mai mari, dar până nu de mult era privită drept un mod exotic de a-ți îndeplini sarcinile de serviciu și era întâlnită doar în anumite domenii. Pandemia a dat pieței muncii un impuls neașteptat și acum, în țările dezvoltate, există așteptări ca până la 20-30% din  angajați să lucreze permanent de la distanță. Această schimbare structurală a pieței muncii deschide posibilitatea apariției unei migrații în sens invers, care are potențialul să repopuleze orașele mici.

Munca remote nu este însă suficientă pentru ca migrația să capete amploare. Pentru ca un oraș mic să fie atractiv trebuie să permită atingerea unor anumite  standarde de calitate a vieții. În această direcție, administratorii locali ar trebui să fie extrem de preocupați să investească în creșterea standardelor de viață. Fără investiții în infrastructură, educație, sănătate și posibilități de petrecere a timpului liber localitățile din urbanul mic sunt condamnate la dispariție.

Infrastructură

Chiar dacă telemunca îi scutește de deplasarea zilnică de la domiciliu la serviciu oamenii vor să-și păstreze mobilitatea. Dacă urbanul mic îi întâmpină cu drumuri de lut, impracticabile în caz de ploaie sau ninsoare, dorința lor de a se stabili acolo scade. Străzi decente și transport în comun funcțional sunt elemente minimale pentru atragerea forței de muncă într-o localitate mică. De asemenea, foarte importantă este și infrastructura de  agrement. Un telemuncitor care decide să se mute înapoi în orașul copilăriei renunță și la parcurile, pistele de bicicliști și locurile de agrement din metropolă. Un oraș în care nu ai motive să ieși din casă este cu siguranță neatractiv.

Educație

Poți să îi ceri unei persoane să se stabilească într-un orășel, când acest lucru ar implica să-și trimită copiii la o școală fără baie și fără prea mulți profesori titulari? Cu siguranță nu. Și problema nu se limitează doar la clădire și profesori pentru că o școală renovată nu mai este suficientă pentru a acoperi nevoile de formare ale unui copil. Acesta are nevoie de cluburi de sport, artă, robotică și multe altele pentru a putea să-și urmeze pasiunile și să-și formeze abilități neglijate de sistemul de învățământ.

Sănătate

Fără servicii minimale de sănătate un oraș mic nu este deloc atractiv. Un spital bine întreținut, cu medici decenți, capabili să ofere primul ajutor și să ofere tratamente preliminarii, este esențial în atractivitatea unui oraș. Mulți dintre cei care au plecat din orașele mici cunosc serviciile de sănătate de acolo, au întâmpinat probleme când au încercat să-și trateze părinții sau bunicii și știu că este loc de mai bine. Într-un oraș aflat la zeci sau sute de kilometri distanță de un centru medical mare, serviciile primare de sănătate de calitate sunt esențiale.

Viață socială

Obișnuiți cu viața socială extrem de activă din marile orașe, telemuncitorii îi vor resimți puternic lipsa când se muta din acestea. Desigur, nu putem să ne așteptăm ca o administrație publică să rezolve această problemă, dar ar fi de preferat să ia măsuri active pentru stimularea vieții sociale. În plus, poate că aceasta ar trebui să-și regândească strategia privitoare de finanțare a evenimentelor. Banii care se risipesc anual în urbanul mic, cu evenimente la care sunt plimbate ansambluri folclorice prăfuite, ar putea fi investiți pentru a satisface nevoi culturale mai variate.

Este încă foarte devreme să facem aprecieri în privința multor aspecte ale noului trend migratoriu, dar popularea orașelor mici cu telemuncitori ar putea impulsiona schimbări radicale în acestea. În SUA există deja un trend care probabil se va dezvolta și în România. Mutarea într-un oraș mic îi ajută  pe indivizi să economisească mai mult din salariile lor și să investească pentru a-și obține independența financiară. Întinerirea orașelor mici și capitalul adus de telemuncitori au potențialul să impulsioneze și mediul de afaceri local.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.