Cum poate aborda guvernul criza energetică? Răspunsul la această întrebare este că mai mult decât face în prezent. Ieri, 21 ianuarie 2021, au fost adoptate noi măsuri pentru combaterea efectelor crizei energetice. Guvernul României a mărit intervalul și volumul de plafonare și, în plus, a introdus o măsură de supraimpozitare a profitului distribuitorilor. Nu intenționăm să analizăm cât de oportune și eficiente ar putea fi aceste măsuri.
Într-o relație cauză-efect orice intervenție asupra efectelor nu poate rezolva problema structurală. Nu putem nega faptul că șocul crizei energetice, la nivelul populației, este unul profund și că obiectivul imediat este supraviețuirea peste iarnă. Cu toate acestea, cauza acestei crize energetice este legată de capacitatea scăzută de producție a energiei. Închiderea de unități poluante sau depășite tehnic nu a venit însoțită de investiții corespunzătoare în noi facilități de producție. Am dori să auzim, dinspre autoritățile publice, mai multe despre strategia prin care, pe termen mediu și lung, am putea evita o asemenea criză.
Din ce putem intui, există mai multe direcții pe care ar trebui să ne axăm pentru combaterea riscurilor de crize energetice.
Dezvoltarea rețelei de transport a energiei
În ultimii ani, în România, au fost închise destul de multe unități de producție a energiei electrice, pentru că erau neperformante sau depășite tehnic. Noile investiții au fost în special în zona de energie solară și eoliană și au fost amplasate, aproape în totalitate, în Dobrogea. Explicația este simplă, acolo rețeaua pentru transportul energiei a fost gândită pentru producția centralei nucleare. Dezvoltarea de proiecte majore în restul țării este întârziată de starea rețelei de transport. Ar fi nevoie ca aceasta să fie adaptată la potențialul viitor și să fie bine conectată la rețeaua europeană. Rețeaua de transport ar trebui să atragă investiții semnificative pentru a permite livrarea energiei produse în momentele de vârf.
Investiții în mega baterii
Investițiile în energia verde, de tip eolian și solar, din România vin însoțite de două mari probleme în prezent. În primul rând, acestea sunt concentrate în zona Dobrogei, unde rețeaua de transport este decentă și permite exportul rapid când condițiile de vânt și soare permit obținerea de producții semnificative. În al doilea rând, pentru a profita de energia verde aceasta ar trebui să fie stocată, pentru a putea fi utilizată când nivelurile de producție sunt scăzute. În această direcție, România ar trebui să aibă o strategie pentru dezvoltarea de mega-baterii, după modelul deja implementat în Australia. În lipsa mega-bateriilor România exportă energie ieftină și importă scumpă.
Energia electrică ar trebui să fie utilizată pentru încălzire
Pe termen mediu și lung, ar trebui extinsă utilizarea de energie electrică ca soluție pentru asigurarea agentului termic. Dezvoltarea energiei verzi și a rețelelor de transport a energiei ar trebui să vină însoțite și de o strategie de încurajare a soluțiilor de încălzire a locuințelor cu centrale electrice și pompe de căldură. De exemplu, autoritățile ar putea crea linii de finanțare dedicate adoptării acestor tehnologii. Desigur, ar trebui încurajată adoptarea începând cu zonele în care rețelele de electricitate ar putea suporta consumul suplimentar.
Ar trebui dezvoltată industria Hidrogenului
Una dintre soluțiile promițătoare la problema energetică pare să fie utilizarea hidrogenului. Costul de producție al hidrogenului este încă unul ridicat, dar industria este una extrem de promițătoare. Dezvoltarea metodelor verzi de obținere a hidrogenului poate impune utilizarea acestuia pe scară largă. Avantajul, față de alte surse de energie este că acesta permite stocarea ușoară. În plus, pentru distribuția lui ar putea fi adaptate conductele utilizate în prezent pentru gazul metan.
În ultimii ani, au apărut mai multe tehnologii care utilizează energie verde pentru a obține hidrogen. Astfel, se evită vânzarea energiei verzi la prețuri scăzute și se utilizează pentru a produce o resursă valoroasă. România are o producție semnificativă de energie verde în zona Dobrogei și investițiile în unități de producție a hidrogenului ar avea extrem de mult sens acolo.
Cum poate aborda guvernul criza energetică?
Răspunsul evident este că ar trebui să creeze premisele pentru eliminarea cauzelor determinante ale crizei. Legislația ar trebui îmbunătățită pentru a facilita dezvoltarea capacităților de producție a energiei. Și aceasta ar trebui să fie însoțită de dezvoltarea rețelelor de transport și a capacităților de stocare. De asemenea, România ar trebui să fie preocupată de dezvoltarea industriei hidrogenului.
