Categorii
Piața internă

Statul poate îmbunătăți voucherele de vacanță

Zilele trecute Poliția Română a făcut verificări într-un caz de decontare ilegală a voucherelor de vacanță. A fost identificată o rețea de firme care deconta beneficiarilor 60% din valoarea acestor tichete. În acest context, statul ar avea posibilitatea să corecteze abuzurile generate de acest beneficiu al salariaților.

Statul poate îmbunătăți voucherele de vacanță, în așa fel încât să crească drepturile salariaților. Poliția Română a descoperit o rețea de firme care decontau 60% din valoarea tichetelor de vacanță. Aceste firme au profitat de faptul că nu toți beneficiarii sunt interesați să facă turism în România și le-au oferit posibilitatea să monetizeze un beneficiu pe care riscau să-l piardă. Ancheta confirmă existența evaziunii fiscale în acest domeniu și ne amintește că ar trebui luate măsuri pentru perfecționarea instrumentului. Sistemul voucherelor de vacanță ar trebui reformat pentru a crește drepturile salariaților.

Evaziunea și eșecul măsurii

În linii mari, sistemul funcționează în felul următor. Angajatorul îi oferă salariatului vouchere de vacanță, în cuantumul unei sume de bani stabilite conform legislației. Aceste tichete sunt impozite drept venituri, cu 10%, și sunt scutite de CAS și CASS.

Angajatorii preferă tichetele pentru că pot bonifica salariații cu costuri mai mici și pentru că, în cazul neutilizării lor, își recuperează o parte din cheltuială. Valoarea bonusului nu este afectată de contribuții CAS și CASS. Dacă le-ar oferi prime salariale, aceastea ar impozitate suplimentar cu CAS de 25% și CASS de 10%.

Prin acest beneficiu, statul urmărește să sprijine industria turismului. Totuși, sistemul ridică probleme de natuă etică prin prisma expirării tichetelor. Salariatul are timp doar un an de zile să utilizeze aceste vouchere în sistemul național de turism. Dacă nu le utilizează, acestea expiră și banii se întorc la sursă. În principiu, angajatul ar trebui să-și poată recupera impozitul pe venit aferent sumei pierdute, dar, de obicei, pe fondul birocrației se pierde și acea sumă de bani.

Problema etică a voucherelor de vacanță

Să explicăm totuși, mai clar, de ce tichetele ridică o problemă majoră de etică, cu mai multe componente.

În primul rând, voucherele nu sunt oferite din bunăvoința angajatorilor. Ele sunt un beneficiu câștigat pentru efortul depus de-a lungul unui an sau pentru ore suplimentare care nu au fost achitate corespunzător. Faptul că la expirarea tichetelor, contravaloarea muncii se întoarce la plătitor este cel puțin imoral În plus, nerecuperarea impozitului pe venit, duce salariații într-o zonă  a cîștigurilor negative.

În al doilea rând, faptul că statul și angajatorul își arogă dreptul de a indica beneficiarilor unde să-și petreacă vacanța este deplasat. Nu este o problemă faptul că se dorește încurajarea turismului local, dar abuzul este unul clar, atât timp cât aceasta se face sub amenințarea pierderii veniturilor.

Salariații care nu sunt pasionați de turismul în România riscă să-și piardă beneficiul, câștigat în mod cinstit din muncă. Aceștia sunt forțați să-și aloce o parte a rezultatelor muncii spre o cheltuială pe care nu sunt interesați să o facă. Nu e de mirare că mulți dintre aceștia caută să-și recupereze o parte din valoarea pe care riscă să o piardă.

Cum ar putea fi îmbunătățit sistemul

Îmbunătățirea acestui sistem ar putea fi realizată rapid, prin eliminarea constrângerilor de consum. Statul poate încuraja turismul prin tichete impozitate doar cu 10%. Dar acestea trebuie să îi ofere salariatului posibilitatea să nu facă turism local. Să îi lase acestuia posibilitatea să achite CAS-ul și CASS-ul și să încaseze venitul net. Astfel, acesta ar rămâne cu 65% din valoarea tichetelor și decontările cu 60% nu ar mai fi atractive.

In extenso, legea voucherelor ar putea impune angajatorilor să întrebe salariații cum preferă să fie bonificați. De exemplu, înainte de a li se acorda tichete de vacanță în valoare de 1450 de lei, acestora li s-ar putea oferi alternativa unei prime din care să se plătească și contribuțiile de CAS și CASS aferente.

De asemenea, legea ar trebui ajustată pentru a nu permite întoarcerea banilor la sursă. Este anormal ca angajatorul să recupereze din suma folosită pentru stimularea salariaților. De exemplu, dacă un salariat rămâne cu tichete în valoare de 300 de lei la finalul perioadei, ar trebui ca asupra acestei sume să se aplice CAS și CASS, în cuantum de 35%. Angajatului i s-ar putea vira ulterior, în contul curent, diferența de 195 de lei.

Statul poate îmbunătăți voucherele de vacanță

Reforma sistemului de vouchere ar trebui realizată cu rapiditate. Aceasta este necesară pentru a întări drepturile salariaților. La final, angajații ar trebui să aibă un control mai mare asupra modului în care își cheltuiesc veniturile.  În plus, statul ar putea combate evaziunea și a colecta direct 35% din aceste venituri, sub formă de CAS și CASS.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.