Categorii
Piața internă

Cum putem îmbunătăți calitatea educației?

Cum putem îmbunătăți calitatea educației preuniversitare ar trebui să fie o temă recurentă de analiză, pentru că afectează viitorul întregii societăți. Ce știm sigur este că Ministerul Educației ar putea, printr-o măsură simplă, să determine creșterea calității acestor servicii educaționale.

Cum putem îmbunătăți calitatea educației preuniversitare? Această întrebare ar trebui să ne preocupe permanent, pentru că rezultatele proceselor educaționale afectează întreaga societate. Degradarea calității educației din mediul preuniversitar are multe cauze, de la dotarea precară a școlilor și calitatea cadrelor didactice și până la scăderea numărului de elevi, dar impactul acestora diferă. În opinia noastră, cauza principală a degradării procesului educațional este legată de scăderea numărului de elevi. Da, știm, afirmația noastră pare ciudată, deoarece suntem tentați să credem că într-o clasă mai puțin numeroasă profesorul se poate ocupa mai atent de fiecare elev. Realitatea este însă diferită.

Au existat unele încercări discutabile de rezolvare a problemei. Este suficient să ne amintim de desființarea Școlilor de Arte și Meserii pentru a direcționa elevii spre învățământul liceal și de propunerea ca absolvenții de liceu fără bacalaureat să poată să se înscrie la universități.

Piața educației este în dezechilibru

Scăderea populației școlare reflectă o tendință de durată care a început cu generația născută în 1991 și s-a accentuat în timp, luând proporții semnificative după ce România a devenit membră UE și familiile tinere au început să migreze.

Scăderea populației de vârstă școală a dus la apariția unui dezechilibru pe piața educației. Trebuie să notăm aici că, în contextul învățământului clasic, oferta educațională este relativ rigidă, ea depinzând de amplasamentul clădirilor și de distribuția cadrelor didactice. În viitor, educația on-line ar putea remedia această problemă.

Piața s-ar echilibra în condiții ideale, dar agenții cererii și ai ofertei sunt distribuiți neuniform și generează anomalii. De exemplu, avem o multitudine de localități mici în care există prea puțini clienți potențiali (elevi). În aceste sate și orășele, oferta este susținută artificial. Școlile sunt prea mari pentru nevoile localităților și ofertanții de servicii educaționale se luptă pentru păstrarea structurilor.

În aceste școli, numărul elevilor este limitat și clasele sunt într-un pericol constant de desființare. În timp, pentru că fiecare copil lăsat repetent reprezenta un risc de dispariție al clasei, profesorii au început să promoveze mai ușor elevii. Există cazuri în licee din țară în care unii elevi, din clase care au doar minimul legal pentru funcționare, nu frecventează orele de curs și sunt angajați cu normă întreagă. Acest lucru nu ar fi o problemă dacă în paralel acești elevi nu ar promova anul de studiu.

Evaluarea riguroasă a acestor elevi nu ar face decât să contribuie la creșterea ratei abandonului școlar. Există însă o altă soluție, inspirată din mediul universitar, care ar permite o evaluare corectă a elevilor fără să afecteze interesele școlilor, de a-și păstra numărul de clase, și fără să alimenteze semnificativ rata abandonului școlar.

Soluția noastră

Pe modelul educației universitare, Ministerul Educației ar trebui să ia în considerare introducerea posibilității promovării incomplete a unui an școlar. Mai precis, ar trebui să permită elevilor să promoveze anul, chiar și când nu au reușit să treacă la una sau două discipline. Practic, elevii ar putea să-și continue studiile alături de colegii lor și să recupereze doar obiectele la care nu au reușit să promoveze. Desigur, pentru a nu se ajunge la situații în care unii elevi ar avea de recuperat în clasa a XII-a toate materiile de studiu din liceu, numărul acceptat ar trebui limitat la două sau la trei discipline.

Obiectele nepromovate s-ar putea recupera în anul următor de studii, alături de elevii din clasele inferioare, sau, dacă există condiții, s-ar putea organiza școli de vară. Dacă un elev nu reușește să absolve liceul din cauza unei discipline, acesta ar putea ulterior să recupereze doar obiectul în cauză.

Măsura este justificată economic

Implementarea măsurii nu implică eforturi logistice semnificative și are sens și din punct de vedere economic. De ce obligăm un tânăr să repete un întreg an școlar din cauza unei singure discipline,  când astfel îi întârziem intrarea pe piața muncii? De ce risipim resurse pentru ca un elev să refacă 12-13 discipline promovate deja?

Măsura s-ar putea dovedi benefică psihologic

În plus, statutul de repetent îi descurajează pe mulți elevi să continue studiile și contribuie la creșterea abandonului școlar. Este posibil ca un elev, care nu a reușit să promoveze la o disciplină, să se simtă motivat prin competiția cu colegii săi și să depună eforturi pentru a recupera pierderea.

Cum putem îmbunătăți calitatea educației nu ar trebui să fie o problemă fără rezolvare. Printr-o simplă modificare legislativă, Ministerul Educației ar putea să economisească resurse și mii de elevi din țară, care se chinuie să promoveze din cauza unor discipline, ar putea să-și scurteze supliciul. În plus, școlile în care există tentația salvării claselor ar putea să se concentreze pe formarea elevilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.