Categorii
Opinii

Cumpără românește și salvează producătorii locali

Cumpără românește ca să salvezi producătorii locali! În ultimii ani am auzit acest îndemn atât de des încât mulți dintre noi am ajuns să credem că nu este nimic în neregulă cu el. Prin acesta, ni se cere să cumpărăm produsele unor antreprenori învinși de piață, care în loc să încerce să devină mai competitivi se limitează la a exploata sentimentele de mândrie locală sau pornirile naționaliste ale clienților potențiali.

Cumpără românește și salvează producătorii locali! De cel puțin 10 ani auzim acest îndemn repetat cu insistență. Ignorându-se principiile comerțului liber, asumate la aderarea în UE, ni se cere să cumpărăm de la producătorii români pentru a le salva afacerile. Se face apel la patriotismul sau naționalismul nostru pentru a cumpăra produse care se remarcă prin originea românească.

Popularitatea lui „cumpără românește” a explodat după criza din 2009/2010. Atunci reducerea cheltuielilor cetățenilor din vestul Europei a evidemțiat faptul că multe produse românești nu sunt competitive. Deprecierea puternică a leului pentru a sprijini exportatorii și îndemnul să cumpărăm produse locale au fost atunci soluțiile pentru salvarea producătorilor locali. Clienții au pierdut de cel puțin două ori atunci, o dată pentru că leul a fost lăsat să se deprecieze pentru a sprijini exportatorii și a doua oară pentru că produsele importate au devenit mai scumpe și ei au fost nevoiți să-și diminueze achizițiile, să facă rabat de la calitate. În plus, se recomanda reorientarea spre produse românești necompetitive și relativ scumpe. 

Și deoarece sectorul agricol are cei mai mulți producători români, mulți ani narativul „consumă românește” a fost însoțit de cel al traiului sănătos de la țară, al existenței unor părinți sau bunici legendari care, mâncând direct din grădină, au ajuns la vârste matusalemice, fără să apeleze la medicina modernă. Această imagine idilică, a calității alimentelor și a vieții la sat, s-a estompat în timp pentru că există totuși suficiente date statistice privind mortalitatea și speranța de viață în mediul rural și, în plus, mai toate analizele efectuate pe produsele vândute în piețe par să constate depășiri impresionante ale concentrației permise de îngrășăminte sau pesticide. Eșecul strategiei este evident în marile lanțuri de supermarketuri, care au redus rafturile cu produse românești, pentru că narativul nu a avuuct succesul scontat.

Economia de piață nu funcționează așa

Legile economice nu pot fi modelate pe bază de îndemnuri. Dacă un producător român nu este suficient de performant pentru a-și vinde produsele pe piață, atunci trebuie să-și îmbunătățească oferta.  În cazul unui eșec, trebuie să se aplice legea falimentului, deoarece susținerea artificială a firmei reprezintă o distribuire ineficientă de resurse. Falimentul producătorului ineficient ar deschide calea altora, care ar putea folosi resursele într-o manieră mai eficientă. Când ni se cere să „cumpărăm românește” ar trebui să ne folosim propriile resurse pentru a susține ineficiența unor producători.

Este clar că apelul la patriotisme și la naționalisme ieftine nu face nici un bine producătorilor români. De fapt, apelul la emoțiile clienților indică, mai degrabă, că produsele lor nu reușesc să se vândă prin propria lor calitate sau printr-un raport calitate-preț decent. Pe termen mediu și lung, strategia încurajării consumului prin nostalgii naționaliste este una perdantă pentru producătorii români, chiar dacă aceștia o percep drept o soluție pentru a-și asigura o piață stabilă. În realitate, agățarea de un slogan, care nu spune nimic consumatorilor de calitatea produselor sau de prețul lor, este extrem de nocivă. De ce? Pentru că, succesul acestor strategii va determina firmele să neglijeze investițiile în creșterea productivității, a calității și a competitivității propriilor produse. Inevitabil, în timp, se va ajunge la o paralelă între „cumpără românește” și calitatea proastă.

Made in Germany

Într-un sens „cumpără românește” este inversul celebrului „Made in Germany”. După cel de al doilea război mondial, Germania a fost obligată să-și marcheze produsele destinate exportului cu „Made in Germany”. Prin semnalizare locului de origine se urmărea descurajarea clienților protențiali din restul lumii. Investițiile în producție și impunerea unor standarde ridicate au dus, în timp, la creșterea calității la un nivel fără precedent. Clienții  au început să caute bunurile marcate cu „Made in Germany”. Din păcate, în România situația este inversă, ni se cere să cumpărăm pe criterii de etnie și cetățenie. Nu ni se aduc argumente pertinente care să justifice un asemnea comportament. Efectul campaniilor de acest gen va fi scăderea calității produselor. Producătorii vor respecta singurul criteriu important pentru consumatori, localizarea unității de producție.

Ce ar trebui să cumpărați?

Sfatul nostru este să cumpărați ce vă place. Rezultatul muncii voastre trebuie folosit după cum credeți de cuviință. Sprijinim suficient România când vărsăm la autoritățile publice în jur de 50% din venituri în taxe și impozite. Utilizarea veniturilor disponibile pentru scopuri care nu vă aduc cea mai mare satisfacție este un non-sens economic. Un comportament de acest gen este irațional economic pentru cumpărător. În plus, îi face producători să fie leneși. Aceștia ar trebui să se concentreze pe creșterea productiviății afacerilor lor. Apelul la naționalisme ieftine nu face decât să amâne falimentul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.