Categorii
Piața internă

Datoria publică a atins un nivel record în 2020

În 2020, pe fondul închiderii economiei, a prăbușirii producției și a creșterii cheltuielilor legate de pandemia COVID19, datoria publică a României a ajuns la un nivel record, de peste 44% din PIB. Fragilitatea economiei locale și perspectivele sumbre ale continuării pandemiei sunt un semnal de alarmă care obligă România la adoptarea unei discipline financiare mai rigide și la reducerea cheltuielilor publice.

Datoria publică a atins un nivel record în 2020 și va continua să crească și în 2021, în valori absolute și relative. Nu este greu de înțeles de ce am ajuns în această situație. Pandemia COVID19 ne-a prins după ani de zile de creștere economică în care guvernele României au acționat prociclic și au majorat nivelul cheltuielilor publice,  în special a componentelor legate de salarii și pensii. Provocarea pentru guvernul României este ca, în cursul acestui an, să reușească să reducă nivelul deficitului și să relanseze economia. Cu o economie revenită pe trend ascendent și cu cheltuielile publice ținute sub control am putea aspira la o stabilizare a nivelului datoriilor publice și, ulterior, chiar la o reducere.

Datoria publică a atins un nivel record în 2020

Pe fondul scăderii economiei și a creșterii cheltuielilor guvernamentale datoria publică relativă a României a ajuns la 44% din PIB. În valori absolute, datoriile României au depășit în octombrie 2020 suma de 456 de miliarde de lei. Valoarea nu este ridicată dacă o comparăm cu cea din alte țări UE. În multe state nivelul creanțelor depășește 100% și, în cazul Greciei, 176% din PIB. Nici măcar dacă vom compara cifrele cu media UE nu ar trebui să fim îngrijorați, datoria medie a grupului european fiind de peste 80% și cea din zona Euro chiar de peste 95%.

Trebuie să avem în vedere faptul că la începutul crizei din 2007-2009 datoria publică a României era sub 30% din PIB. Și chiar și în aceste condiții economia a fost lovită puternic de criză. Și atunci reducerea cheltuielilor publice a generat un val de nemulțumire care a dus la o criză politică prelungită. După experiența din acei ani ne așteptăm ca guvernul României să acționeze cu o mult mai mare prudență. 

Urmează o perioadă de circa trei ani fără cicluri electorale și ar exista spțiu pentru reforme profunde ale aparatului bugetar. Începutul lui 2021 a adus înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul anului precedent, pentru a stopa creșterea cheltuielilor bugetare. În următoarele luni ne putem aștepta și la o înghețare a angajărilor în domeniul public, cu excepția sectorului  medical. Autoritățile ar putea condiționa angajarea fiecărui salariat nou cu ieșirea a 4-5 angajați vechi, prin pensionare, demisie sau deces.

Acțiunile de reducere a cheltuielilor publice vor fi însoțite de o strategie mai complexă de creștere a veniturilor statului. În perioada următoare va fi finalizată implementarea sistemului de case de marcat electronice și va începe eliminarea majorității inechităților fiscale. Probabil că avantajele fiscale de care se bucură acum IT-iștii și constructorii vor dispărea până la finalul lui 2021.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.