Categorii
Piața externă

Distanțarea socială și automatizarea dezumanizează serviciile

Efectele restrângerilor de activitate voluntare și ale distanțării sociale par să ne împingă în cea mai severă criză din ultimii 100 de ani. Încercările de redresare prin credite ieftine și subvenții sunt doar soluții pe termen scurt, care vor fi urmate de o creștere a ratei șomajului. Ne așteptăm deci, ca în lupta pentru supraviețuire, patronatele din industria alimentației publice să grăbească automatizarea și robotizarea proceselor de producție.

Peste o sută de țări ale lumii și-au închis parțial economiile, în prima jumătate a anului, pentru a-și salva sistemele de sănătate de la un colaps previzibil, în contextul pandemiei. Treptat, în următoarele 4-5 luni, în majoritatea acestor țări s-au luat măsuri de relaxare și oamenii au început să se adapteze la noul stil de viață. Politicienii și mulți dintre antreprenori au sperat că, după atingerea vârfului de contaminare, o să putem să ne reluăm viața de unde am lăsat-o. Din păcate, studiile recente afirmă că anticorpii la COVID-19 rezistă doar câteva luni de zile în organismul uman și că vaccinurile aflate acum în faza de testare au aceeași problemă.

Efectele cele mai severe ale pandemiei se vor simți în industriile din servicii, unde contactul uman este un element de bază. Până acum un an, orice  scenariu în care se anunța robotizarea sau automatizarea parțială a serviciilor părea, cel puțin, fantezist. Acum, când contactul uman a devenit un lux pe care nu ni-l permitem, perspectiva automatizării a devenit una larg acceptată și se  consideră că este doar o problemă de timp până când o să devină o normă în servicii. În doar câteva luni, au apărut deja aplicații și sisteme IT de organizare a activității și a fluxurilor de clienți.

Spre deosebire de servicii, industriile productive au mai multe mijloace prin care să se adapteze la restricții și distanțarea socială. În cadrul acestor activități se pot organiza schimburi suplimentare, se poate modifica aranjamentul echipamentelor sau se poate crește gradul de automatizare.  Posibilitatea menținerii nivelului de producție face ca zona să fie mult mai stabilă ca zona serviciilor.

În servicii, dacă ne uităm, de exemplu, la restaurante putem înțelege ușor de ce reorganizarea în condițiile de restricții sociale este atât de dificilă. A trecut jumătate de an de la declanșarea pandemiei și restaurantele încă nu pot să primească în interior clienți în condiții de siguranță. servirea se poate face doar prin livrare la domiciliu și pe terase doar cu respectarea unor distanțe minime între grupurile de clienți. Continuarea măsurilor de distanțare socială și schimbarea comportamentului consumatorilor complică existența restaurantelor și face ca perspectivele viitoare să fie extrem de sumbre.

Majoritatea unităților de alimentație publică au supraviețuit până acum cu ajutorul pachetelor economice de susținere a locurilor de muncă. Doar că aceste subvenții, foarte populare în Uniunea Europeană, sunt soluții pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, o să asistăm la dispariția a zeci de milioane de locuri de muncă, din cauza falimentelor și a automatizării. Unele estimări vorbesc chiar de pierderea a 250 de milioane de locuri de muncă pe măsură ce automatizarea din diferite industrii se va accelera.

Estimări privind robotizarea restaurantelor există încă de acum câțiva ani, doar că, până la pandemie, direcția aceasta de dezvoltare era determinată de majorarea succesivă a pragului salariului minim din statele americane dezvoltate. Majorarea salariilor din restaurante putea fi rezolvată de managerii unităților prin creșteri de prețuri sau prin utilizarea de muncă la negru. Acum procesul este ghidat de schimbarea profundă a modului de viață contemporan. Automatizarea acestor unități este soluția care le poate salva pentru că aceasta ar permite reducerea costurile de producție și creșterea productivității. Cum cele mai mari costuri ale restaurantelor sunt, de regulă, cele cu forța de muncă, doar prin automatizare se poate crește semnificativ marja medie de profit.

Situația delicată în care suntem a determinat accelerarea dezvoltării de soluții tehnice noi și îi va motiva și pe proprietari să adopte noile tehnologii într-un termen relativ scurt de timp. Marile lanțuri de restaurante o vor face cu siguranță și vor deveni și mai competitive. Dacă micii patroni nu se vor orienta spre soluții de acest tip vor fi eliminați de pe piață din cauza productivității scăzute. Într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, vom fi serviți la mese cu preparate realizate de mașinării care acum ni s-ar putea părea desprinse din filme science-fiction.

Virusul produce modificări profunde în societate, în modul în care socializăm și ne trăim viața. Trebuie să ne așteptăm ca într-un orizont de timp mediu, de 10-15 ani, sectorul restaurantelor, din țările dezvoltate, să se automatizeze într-o proporție de cel puțin 40-50%. Desigur, piața românească va avea nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a ajunge la un procentaj atât de ridicat, dar tendința este inevitabilă. Atenție, nu înseamnă că numărul total de angajați din restaurante urmează să scadă ci doar că numărul mediu de angajați pe unitate se va reduce. Practic, vom asista la tehnologizare și la creșterea productivității muncii. Este posibil și probabil să vedem o creștere a numărului de unități de alimentație publică și al angajaților implicați în livrarea de mâncare proaspătă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.