Categorii
Lecția de economie

Economia între inflație și recesiune

Economia României are în față doar două căi posibile, inflație sau recesiune. După ani de zile în care Banca Națională a ieftinit banii, rata inflației a scăpat de sub control. BNR este acum obligată să micșoreze masa monetară și, prin asta, în funcție de viteza de implementare, va alimenta inflația sau va grăbi recesiunea. Indiferent de decizia BNR, factura pentru banii ieftini emiși în ultimii ani va trebui achitată.

Economia României pare să fie blocată între inflație și recesiune. Indiferent de calea pe care o vom urma, situația economiei se va degrada într-un ritm accelerat. Totul pleacă de la inundarea piețelor cu bani ieftini de către Banca Centrală. Prin aceasta activitatea economică a fost stimulată pe termen scurt și a dat aparența funcționalității. Din păcate, cantitatea imensă de bani de pe piață a alimentat și rata inflației. Acum, BNR este obligat să restrângă cantitatea de bani de pe piață. În funcție de viteza cu care va realiza acest lucru ne vom confrunta cu cel puțin una din două probleme majore: accentuarea inflației sau intrarea în recesiune.

Inundarea piețelor cu bani ieftini a generat un efect pervers, ignorat de obicei de analiști. Mai precis este vorba de distribuirea ineficientă a resurselor. Accesul facil la bani  a determinat investiții pentru care nu există o cerere reală. Resurse materiale, umane și de capital au fost direcționate spre industrii pentru care nu exista cerere. Evident, restrângerea cantității de bani de pe piață ar determina un val de falimente ale acestor afaceri nefuncționale.

Instrumentele băncii centrale

Banca Națională a României intervine pe piață prin manipularea masei monetare. Acest proces se realizează prin achiziția sau vânzarea de titluri de valoare sau prin modificarea ratei dobânzii de referință. În pandemie, BNR a cumpărat titluri de valoare, deci a eliberat bani pe piață. De asemenea, a coborât rata dobânzii și a făcut ca banii să fie ușor de obținut.

Acum, confruntată cu o rată a inflației în creștere, BNR este obligată să restrângă masa monetară. Pentru a reuși acest lucru ar fi necesar ca banca să vândă titlurile de valoare cumpărate anterior și să crească rata dobânzii.

Inflație sau recesiune

Economic, indiferent de calea aleasă de către BNR, inflația și recesiunea ne vor împinge mai adânc în criză. Cererea se va prăbuși în ambele scenarii și va determina restrângerea activității economice. Problemele economice vor continua pentru cel puțin câțiva ani, până când relațiile de pe piață se vor reașeza. Chiar dacă ambele scenarii produc îngrijorare, din punct de  vedere economic recesiunea ar fi de preferat. Aceasta pentru că ar determina o corecție rapidă a modului de distribuire a resurselor în economie. Costurile imediate ar fi mai ridicate, dar ar determina o resetare rapidă a mediului de business.

Pentru a combate inflația, Banca Națională a României ar trebui să majoreze dobânda de referință într-un ritm mai accelerat decât în prezent. În mod ideal, aceasta ar trebui să depășească rata inflației. În prezent dobânda de referință este 3,75%, iar rata inflației (în luna mai) de circa 14,5%. Decalajul între cei doi indicatori este atât de mare încât putem deja afirma că BNR a pierdut lupta cu inflația.

Problema inflație versus recesiune nu este una exclusiv românească. Majoritatea statelor lumii au abordat într-o manieră similară problema pandemiei. Astfel, dacă se va dori amânarea recesiunii va trebui să trăim cu o rată a inflației ridicată. Inflația înseamnă venituri reale mai scăzute, deci o scăderea a puterii de cumpărare și a cererii. Reducerea cererii va determina o scăderea a ofertei și o restrângere a activității economice. O inflație ridicată și necombătută va determina, în cele din urmă, o recesiune.

Pe de altă parte, combaterea bruscă a inflației ne-ar împinge rapid în recesiune. Acest lucru ar determina o restrângere rapidă a activității economice și  falimentul afacerilor care nu sunt eficiente. În acest scenariu, piața s-ar redresa relativ rapid pentru că resursele ar putea fi redistribuite cu o eficiență mai mare. Practic, afacerile ineficiente nu ar mai consuma resurse financiare, materiale sau umane pentru scopuri care nu satisfac nevoi reale ale pieței.

Creșterea competitivității economice

Combaterea inflației sau evitarea recesiunii nu sunt ușor optenabile. Unele bănci centrale au un motiv nedeclarat pentru a amâna măsurile: creșterea competitivității economice prin prețuri. În unele țări se va amâna majorarea dobânzii de referință pentru a forța devalorizarea monedei. Se urmărește astfel creșterea competitivității economice relative, prin prețuri, în special față de țările care au început să restrângă masa monetară. Când moneda internă este devalorizată, prețurile factorilor de producție locali nu reacționează cu rapiditate. Astfel are loc o scumpire a importurilor și o ieftinire a exporturilor. Această strategie poate fi utilizată doar pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, partenerii externi ai țării vor sesiza strategia și vor solicita renunțarea  la ea.

Economia între inflație și recesiune

BNR nu este singura bancă centrală aflată în fața unei alegeri dificile, între inflație și recesiune. Majoritatea băncilor centrale din lume, de la BCE la FED, au ajuns în momentul decontului pentru perioada de dezmăț financiar din anii de pandemie. Cantitatea de bani de pe piață este așa de mare încât băncile centrale sunt prinse într-o situație imposibilă. Acestea trebuie să aleagă între a lăsa ca inflația să erodeze veniturile reale ale populației sau să grăbească intrarea în recesiune a economiilor lor. Indiferent de ce vor alege, cetățenii vor fi forțați să plătească pentru politicile greșite ale băncilor centrale.

De Gabriel

Sunt un economist care scrie pe platforma Inițiativa Privată în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile care abundă în articolele mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *