Categorii
Opinii

Ne fură ROBOR banii din buzunare?

Românii se confruntă cu o creștere explozivă a ratei inflației și a ratelor bancare. Politicienii încearcă să speculeze momentul și reușesc să dovedească că nu nici măcar cunoștințe economice de bază. Acuzele aduse Băncii Naționale a României sunt greșite pentru că adresează efectele și nu cauzele. Instituția merită acuzată, dar pentru că a amânat prea mult majorarea dobânzii de referință.

Ne fură ROBOR banii din buzunare? Este acest indicator bancar, utilizat în stabilirea ratelor bancare, responsabil de sărăcirea românilor? Politicienii români se grăbesc să acuze sărmanul indicator de toate relele pământului. Mai nou, ROBOR-ul s-a înhăitat cu rata inflației și, împreună, atentează la bunăstarea românilor.

Recent, președintele USR a început o postare, de pe o rețea de socializare, în felul următor: „Acum, când inflația și ROBOR fură bani din buzunarele noastre…” Restul postării nu are relevanță în argumentația de față. Este suficient că asistăm la denigrarea unui indicator. Roborul este doar o reflecție a prețurilor de pe piața monetară. În nici un caz nu este un instrument prin care sunt sabotați românii de bună credință.

Contractarea creditelor presupune riscuri

Atacul la adresa ROBOR este surprinzător pentru că modificarea acestuia nu este o surpriză. Toți cei care contractează credite cu dobândă variabilă sunt conștienți că aceasta se poate modifica în timp. Cu cât perioada creditului este mai lungă, cu atât este mai probabil ca ratele să cunoască modificări substanțiale. ROBOR este acum în creștere, dar acest trend nu este șocant și neașteptat. Cei care au contractat credite cu dobândă variabilă și-au asumat riscul ca aceasta să se modifice. Viitorul este imprevizibil și nicio instituție financiară nu poate oferi credite pe 25-35 de ani cu dobândă fixă.

Să punem problema altfel. Nimeni  nu a fost obligat să solicite un credit pentru a-și cumpăra o locuință sau pentru a realiza o investiție. Dacă o persoană a decis să consume în prezent capitalul său viitor și-a asumat și riscurile aferente. Acum când condițiile au devenit nefavorabile pentru cei care și-au consumat capitalul viitor, costurile suplimentare ar trebui să fie ale lor.

Banii ieftini și creșterea veniturilor au amplificat riscurile

România a trecut printr-o perioadă în care banii au fost relativ ieftini și nivelul veniturilor a crescut cu rapiditate. Aceste condiții atipice i-au făcut pe mulți să se simtă mai bogați decât erau în realitate. Ca urmare, aceștia și-au asumat riscuri disproporționat de mari. Au împrumutat sume mari decât și-ar fi permis în mod normal și acum costurile cresc într-o manieră accelerată. Criza economică profundă în  care am intrat îi va face pe cei care s-au angajat la credite să constate că sunt mai săraci decât credeau. Reacția firească, pentru mulți dintre ei, va fi să caute responsabili externi. Probabil că, în anii următori, presa va fi excesiv de critică la adresa BNR și a ROBOR.

Inflație vs. ROBOR

Asocierea inflației și a ROBOR-ului, de către politicieni, este puțin ciudată în contextul prezent. Amândouă afectează puterea de cumpărare a românilor, dar nu pot fi puse pe același palier. Inflația ne afectează pe toți. Nu contează dacă am fost sau nu cumpătați, dacă am acumulat sau am risipit capital, inflația ne erodează averea și nivelul veniturilor. Mai mult decât atât, inflația îi afectează într-o mai mare măsură pe indivizii prudenți, care economisesc capital. Dacă aceștia au depozite în monedă și dobânzile sunt real negative ele vor fi erodate de rata inflației. Cu alte cuvinte, prin inflație este sancționat comportamentul economic rațional.

Valoarea ROBOR-ului este determinată pe piața monetară. Creșterea ROBOR-ului este un efect al inflației. O inflație mare înseamnă că banii își pierd valoarea, deci băncile vor trebui să ofere dobânzi mai mari ca să atragă capital de pe piață. De asemenea, vor trebui să solicite dobânzi mai mari pentru plasamente, pentru a-și proteja valoarea capitalului. Când rata inflației este ridicată, BNR va majora dobânda de referință pentru a scumpi banii și a face moneda mai rară. Intenția este stimularea cererii pentru bani și aprecierea lor. Mutarea va determina majorarea ROBOR.

Ne fură ROBOR banii din buzunare?

Banii ieftini vor atrage mereu creșterea a inflației și, ca o consecință firească, majorarea ratelor bancare. Indicatorii bancari nu sunt dușmani malefici ai poporului, ci doar o reflecție a prețului banilor pe piața monetară. Când ne îngrădim să luăm credite ieftine cu dobândă variabilă trebuie să ținem cont de faptul că aceasta se poate modifica în timp. Indicatori precum ROBOR sau IRCC vor crește sau vor scădea și vor influența nivelul ratelor bancare.

Unele voci acuză BNR că, prin majorarea dobânzii de referință, pune presiune pe nivelul ratelor și „lovește în români”, dar adevărul este diferit. O dobândă de referință scăzută, în condiții de inflație mare, presupune o pierdere a puterii de cumpărare a banilor. Cu alte condiții, dacă BNR ar lăsa dobânda jos, de dragul celor care au credite, ar însemna ca toți să le finanțăm prin pierderea puterii de cumpărare a capitalului nostru. Este oare moral ca o persoană care a ales să stea în chirie să o subvenționeze pe o alta care și a asumat un credit imobiliar costisitor? Cu alte cuvinte, să îi sancționăm pe cei care și-au ajustat comportamentul la nivelul veniturilor și să îi bonificăm pe cei care au consumat în exces.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.