Orașele mici pot fi repopulate cu ajutorul muncii remote, dacă aceasta se va generaliza. Revoluția, tranziția la economia de piață și dezvoltarea orașelor mari au determinat un trend general de migrație în România, dinspre mediul rural și urbanul mic spre polii de dezvoltare economică. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007a mai adăugat un trend de migrație spre occident care a accentuat și mai tare depopularea localităților mici din România. Diaspora a construit multe locuințe noi în orașele mici, dar acestea sunt goale cel puțin 11 luni pe an.
Cererea ridicată pentru orașele mari a determinat și o creștere semnificativă a costurilor de viață din ele, fapt care a generat, similar tiparelor din occident, o migrație spre suburbii. Acesta era maximul pe care și-l permiteau salariații care doreau să-și păstreze un nivel ridicat al veniturilor. Salariații au rămas în proximitatea orașelor pentru a putea ajunge relativ ușor la locul de muncă, dar această dezvoltare a dus la creșterea aglomerației în zona transportului și la scăderea calității vieții. Orice migrație la o distanță mai mare implica pierderea locului de muncă și scăderea veniturilor potențiale.
Orașele mici pot fi repopulate cu ajutorul muncii remote
Munca remote ar fi permis o migrare la distanțe mai mari, dar până nu de mult era privită drept un mod exotic de a-ți îndeplini sarcinile de serviciu și era întâlnită doar în anumite domenii. Pandemia a dat pieței muncii un impuls neașteptat și acum, în țările dezvoltate, există așteptări ca până la 20-30% din angajați să lucreze permanent de la distanță. Această schimbare structurală a pieței muncii deschide posibilitatea apariției unei migrații în sens invers, care are potențialul să repopuleze orașele mici.
Munca remote nu este însă suficientă pentru ca migrația să capete amploare. Pentru ca un oraș mic să fie atractiv trebuie să permită atingerea unor anumite standarde de calitate a vieții. În această direcție, administratorii locali ar trebui să fie extrem de preocupați să investească în creșterea standardelor de viață. Fără investiții în infrastructură, educație, sănătate și posibilități de petrecere a timpului liber localitățile din urbanul mic sunt condamnate la dispariție.
Infrastructură
Chiar dacă telemunca îi scutește de deplasarea zilnică de la domiciliu la serviciu oamenii vor să-și păstreze mobilitatea. Dacă urbanul mic îi va întâmpina cu drumuri impracticabile, dorința lor de a se stabili acolo va scade. Străzi decente și transport în comun funcțional sunt elemente minimale pentru atragerea forței de muncă într-o localitate mică. De asemenea, foarte importantă este și infrastructura de agrement. Telemuncitorul care se întoarce în orașul copilăriei renunță și la parcurile, pistele de bicicliști și locurile de agrement din metropolă. Un oraș în care nu ai motive să ieși din casă este cu siguranță neatractiv.
Educație
Poți să îi ceri unei persoane să se stabilească într-un orășel, când acest lucru ar implica să-și trimită copiii la o școală fără baie și fără prea mulți profesori titulari? Cu siguranță nu. Și problema nu se limitează doar la clădire și profesori pentru că o școală renovată nu mai este suficientă pentru a acoperi nevoile de formare ale unui copil. Acesta are nevoie de cluburi de sport, artă, robotică și multe altele pentru a putea să-și urmeze pasiunile și să-și formeze abilități neglijate de sistemul de învățământ.
Sănătate
Fără servicii minimale de sănătate un oraș mic nu este deloc atractiv. Un spital bine întreținut, cu medici capabili să ofere tratamente preliminarii corecte, este esențial în atractivitatea unui oraș. Cei care au părăsit orașele mici cunosc serviciile de sănătate de acolo și știu că este loc de mai bine. Unii au avut probleme când au încercat să-și trateze părinții sau bunicii și înțeleg importanța serviciilor de calitate. Într-un oraș aflat la distanță mare de un centru medical mare, serviciile primare de sănătate de calitate sunt esențiale.
Viață socială
Obișnuiți cu viața socială din marile orașe, telemuncitorii îi vor resimți puternic lipsa când se muta din acestea. Administrațiile locale ar putea rezolva această problemă, dar ar fi de preferat să ia măsuri active pentru stimularea vieții sociale. În plus, poate că aceasta ar trebui să-și regândească strategia privitoare de finanțare a evenimentelor. Banii risipiți în urbanul mic, pentru evenimente cu formații prăfuite, ar putea fi investiți pentru a satisface nevoi culturale variate.
Analiza noului trend migratoriu este prematură, dar popularea orașelor mici cu telemuncitori ar putea declanșa modificări radicale în acestea. În SUA există deja un trend care probabil se va dezvolta și în România. Într-un oraș mic indivizii pot economisi mai mult din salariile lor. Capitalul economisit poate fi investit pentru obținerea independenței financiare. Întinerirea orașelor mici și capitalul adus de telemuncitori au potențialul să impulsioneze și mediul de afaceri local.
