Politicienii români propun plafonări de prețuri și demonstrează că nu înțeleg cum funcționează economia de piață. Desigur, dacă aceștia fac aceste propuneri în conștiință de cauză ne dovedesc, din nou, că sunt în stare să sacrifice echilibrul economic pentru a-și conserva capitalul politic.
Inspirația politicienilor români pare să vină din Ungaria, unde Viktor Orban a decis plafonarea prețurilor. Decizia premierului maghiar are deja efecte nefaste în economie, dar politicienii de la noi par să le ignore. În Ungaria plafonarea prețurilor nu a dus la rezultatele așteptate, lanțurile de magazine limitând deja cantităților vândute.
Comportamentul magazinelor este ușor de explicat. Măsura este temporară și există riscul ca oamenii să-și formeze stocuri pentru lunile de după eliminare plafonului. Dacă magazinele ar face un efort financiar pentru a păstra oferta la același nivel, la încheierea perioadei de plafonare, cererea s-ar prăbuși.
Plafonarea prețurilor duce la penurie
Să înțelegem totuși de ce plafonarea prețurilor duce la penurie. Principala explicație este legată de faptul că România nu este o economie închisă. Suntem parte a Uniunii Europene, fapt care facilitează exporturile și importurile de produse. Dacă plafoanele sunte inferioare prețurilor din Uniunea Europeană va apărea un blocaj de aprovizionare. Nicio firmă nu va importa pentru a vinde în pierdere în România. Cu alte cuvinte, piața va fi aprovizionată mai prost. În plus, prețurile mai mari din exterior vor determina o creștere a exporturilor, deci va apărea o a doua forță de reducere a ofertei.
Penuria alimentează piața neagră
Un alt efect al limitării cantităților vândute constă în dezvoltarea pieței negre. De exemplu, există riscul speculării faptului că unele persoane au un consum superior pragului stabilit de magazine. Cei care pot intra în posesia produselor cu preț plafonat le pot vinde mai departe la preț de piață neagră.
Lanțurile de magazine vor presa furnizorii
Obligate să respecte anumite plafoane de prețuri, lanțurile de magazine vor presa furnizorii să reducă prețurile pentru a-și salva marjele. Furnizorii și producătorii vor fi forțați să-și reducă nivelul costurilor. Este de așteptat ca mulți să suspende contractele păguboase, fapt care va determina accentuarea penuriei de pe piață.
Plafonarea prețurilor poate duce la skimpflație
Un efect extrem de probabil al presării producătorilor va fi apariția skimpflației. Cum se manifestă această skimpflație? Producătorii vor căuta să diminueze costurile pentru a-și salva marjele de profit. Altfel spus, calitatea produselor va avea de suferit. Producătorii vor reduce numărul de angajați și vor folosi materii prime de calitate inferioară, doar pentru a-și salva o paret din marja comercială.
Produsele premium ar putea fi retrase din magazine
Un efect al plafoanelor și al skimpflației va fi retragerea produselor alimentare premium din magazine. Pentru a evita distrugerea brandurilor lor și vânzarea în pierdere, mulți producători vor prefera să retragă produsele de calitate din magazine și să le direcționeze spre piețe externe. Cererea de pe piață se va orienta spre produsele de calitate scăzută și prețul acestora va crește până la limita superioară a pragului.
Ulterior, eliminarea pragului nu va determina reducerea prețurilor la produsele inferioare. Practic, prin plafonarea prețurilor se stimulează o inflație pe produsele cu calitate scăzută.
Politicienii români propun plafonări de prețuri
Din păcate, mulți dintre politicienii români nu au învățat nimic comunism și din perioada de tranziție. Orice măsură de plafonare a prețurilor acționează împotriva clienților. La scurt timp, după ce se impune un plafon, produsele devin mai rare, calitatea lor începe să scadă și, în mod ironic, inflația este amplificată. În plus, se creează premisele dezvoltării pieței negre.
