Românii nu sunt pregătiți pentru criză și pe măsură ce problemele economice se complică, acest lucru va deveni evident. Chiar dacă locuitorii țării și instituțiile financiare par să fie în poziții mai bune ca la criza din 2007/2008, realitatea este că declinul economic va avea efecte în lanț și toți vom suporta costurile sale.
Este prea târziu acum să mai adoptăm un comportament preventiv, s-au acumulat atât de multe probleme în economie încât șocul nu mai poate blocat. Ce putem însă să facem este să ne revizuim cheltuielile lunare, să renunțăm la cele care nu sunt necesare și să economism cât de mult putem din venitul nostru. Dacă avem posibilitatea să câștigăm venituri suplimentare, nu trebuie să refuzăm oportunitatea.
Oficialii diferitelor instituții publice din România ne cer să ne păstrăm calmul. Conform mesajelor acestora, economia României este astăzi într-o poziție mult mai solidă ca în 2008, deci putem sta liniștiți. Adevărul este însă relativ. Românii nu sunt pregătiți pentru criză și mulți vor fi luați prin surprindere de degradarea economiei.
Veniturile ridicate și sistemul bancar solid nu sunt suficiente
Două argumente sunt rostogolite cu insistență când se face comparația cu criza economică din 2008. În primul rând, se insistă pe faptul că veniturile salariale au crescut mai mult decât prețurile din imobiliare, deci populația va putea suporta mai bine șocul economic al creșterii ratelor bancare. În al doilea rând, ni se explică faptul că sistemul bancar este mai solid ca în 2008. Nu contestăm aceste afirmații, chiar dacă această reziliență este teoretică și nu a fost verificată într-o criză economică profundă.
Privite de la distanță, argumentele par convingătoare, dar acestea sunt bazate pe modele statice. Un sistem economic are o infinitate de conexiuni și în contextul unei crize acestea pot determina comportamente impredictibile ale variabilelor.
De exemplu, veniturile populației depind de cererea pentru forță de muncă și aceasta poate să scadă. La rândul său sistemul bancar este dependent de ratele la creditele imobiliare acordate. O prăbușire a veniturilor populației va avea efecte semnificative în sistemul bancar. Educația financiară a populației și adoptarea unui comportament prudențial ar putea influența mai mult situația de pe piață.
Volumul creditelor gospodăriile a atins un nivel record
Faptul că românii au fost prinși nepregătiți de criza economică se poate observa prin analiza structurii creditelor și depozitelor gospodăriilor.
Credite totale gospodării (milioane lei)
| Credite totale | Modificare % | |
| 2019 | 143 059,1 | +7,60 |
| 2020 | 149 877,5 | +4,77 |
| 2021 | 164 349,7 | +9,66 |
| 2022 (februarie) | 165 476,8 | +0,69 |
Sursa: date preluate din https://www.bnr.ro/Credite-acordate-gospodariilor-populatiei-5771.aspx
Gospodăriile din România au accelerat contractarea creditelor în ultimii ani. Volumul total al creditelor a crescut temperat doar în 2020, an în care șocul pandemiei și lock down – ul au temperat avântul populației. Relaxarea din 2021 a venit însoțită de o creștere cu aproape 10% a volumului creditelor. Nici măcar semnalele de înrăutățire a condițiilor economice, de la finalul lui 2021, nu au reușit să tempereze apetitul românilor pentru credite.
Creditele de consum nu au crescut spectaculos în această perioadă, ele având o valoare aproape constantă, de circa 60.000 de milioane de lei. Nu același lucru se poate spune despre creditele imobiliare. Creșterea fulminantă a volumului acestor credite ne ajută să înțelegem și evoluția pieței imobiliare.
Credite imobiliare gospodării (milioane lei)
| Credite imobiliare totale | Modificare % | |
| 2019 | 81 177,6 | +10,50 |
| 2020 | 89 175,4 | +9,85 |
| 2021 | 100 691,0 | +12,91 |
| 2022 (februarie) | 101 908,0 | +1,21 |
Sursa: date preluate din https://www.bnr.ro/Credite-acordate-gospodariilor-populatiei-5771.aspx
În ultimii trei ani volumul creditelor imobiliare a crescut cu 10,5%, 9,85% și 12,91%. Contractanții acestor credite nu au ținut cont de pandemie, de blocarea economiei sau de semnalele de criză și s-au împrumutat masiv. Dacă ținem cont de faptul că dobânda de referință a fost aproape de zero în toți acești ani, deci creditele au fost foarte ieftine, înțelegem și de ce au crescut atât de spectaculos.
Au trecut doar două luni din 2022 și volumul creditelor, raportat la anul precedent, a crescut deja cu 1,21%. Majorarea volumului vine în condițiile în care în luna februarie s-a înregistrat o scădere surprinzătoare a numărului de tranzacții imobiliare. În luna martie, numărul tranzacțiilor a crescut și chiar și luna aprilie se anunță mai bună decât ar trebui să fie în actualul context economic și regional.
Depozitele populației sunt în scădere
Când analizăm creditele, trebuie să ținem cont că o mare parte a acestora au fost contractate în condiții de dobânzi mici și rate suportabile. Economia a intrat într-o fază complicată și BNR a majorat dobânda de referință și va continua să o facă. Cu alte cuvinte, va avea loc și o creștere a ratelor bancare. În mod ideal, gospodăriile ar trebui să fie pregătite pentru acest tip de evoluții, cu rezerve financiare.
Din păcate, volumul creditelor populație a crescut în ultimii ani mai repede decât economia, dar nu se poate spune același lucru și despre depozitele bancare.
Depozitele la termen ale populației (milioane lei )
| Depozite totale | Modificare % | |
| 2019 | 118 550,5 | +4,40 |
| 2020 | 123 006,5 | +3,76 |
| 2021 | 110 711,8 | -10,00 |
| 2022 (februarie) | 109 912,9 | -0,72 |
Sursa: date preluate din https://www.bnr.ro/Depozitele-gospodariilor-populatiei-5794.aspx
Rezervele românilor au crescut cu 4,40% în 2019 și majorarea s-a temperat la +3,76% în 2020. Nu e neapărat un motiv de mirare faptul că acestea nu s-au majorat puternic și în 2020. Anul a fost unul complicat și mulți români au trecut prin perioade prelungite de șomaj tehnic. Scăderea capacității de a economisi este deci explicabilă. Ce surprinde mai mult este evoluția din 2021. Ușoara relaxare a restricțiilor a generat o dezlănțuire a consumului. Economiile populației s-au redus anul trecut cu circa 10% față de 2020.
Volumul depozitelor își continuă scăderea în 2022. Au trecut doar două luni, care sunt recunoscute mai degrabă printr-o reducere a consumului și deja asistăm la o reducere a volumului depozitelor bancare cu aproape trei sferturi de procent. În mod cert, în următoarele luni această erodare a economiilor se va accentua.
Scăderea puterii de cumpărare și creșterea ratelor vor determina o accentuare a reducerii dimensiunii depozitelor bancare. Criza economică se anunță a fi una de durată și volumul depozitelor se va eroda rapid. Faptul că acestea au început să se reducă puternic înainte de declanșarea propriu-zisă a crizei este un factor care ar trebui să ne îngrijoreze.
Românii nu sunt pregătiți pentru criză
Au trecut mai puțin de 15 ani de când ultima criză financiară a făcut ravagii în România. O perioadă suficient de lungă pentru a ne forma o educație financiară minimală. Timpul a fost însă irosit. Majoritatea concetățenilor noștri continuă să trăiască și să acționeze fără grija zilei de mâine. Conceptul banilor pentru zile negre ne este în continuare străin. Consumăm mai mult decât producem și pentru că nota de plată este în viitor, nu suntem îngrijorați de acest lucru.
