Shrinkflația este diferită de skimpflație, deși există anumite similitudini între aceste două concepte economice. Acestea au devenit de actualitate în special în ultimele luni, după ce lupta producătorilor cu inflația a devenit o provocare. Dacă în primele luni de pandemie păstrarea prețurilor la nivelurile din 2019 părea o contribuție la lupta cu Sar-Cov-2, ulterior a devenit clar că, într-un fel sau altul, costurile mai ridicate trebuie să fie transferate către consumatori.
În acest context, producătorii au apelat la tactici care pot fi încadrate în shrinkflație sau skimflație. Termenii au fost rostogoliți în presa din România fără ca nimeni să explice diferențele dintre ei. Nu ambele forme sunt la fel de toxice pentru consumatori. Ambele tipuri de inflație presupun înșelarea clienților.
Shrinkflația este metoda mai elegantă de lupta cu creșterea costurilor. Acest concept presupune reducerea cantităților ambalate fără anunțarea clienților. Mulți dintre aceștia plătesc același preț pentru cantități reduse fără să-și dea seama. Practic, în acest caz are loc o creștere a prețului de vânzare per cantitate măsurabilă. Trebuie totuși să notăm faptul că, deși tactica este neloială, clienții pot verifica pe ambalaj cât anume cumpără. Dacă li se pare că prețul a crescut prea mult, aceștia pot să renunțe la achiziție.
Skimpflația este o formă mult mai toxică de transfer al costurilor către clienți. În acest caz, producătorul încearcă să păstreze cantitățile standard și prețurile de vânzare, dar caută să micșoreze costurile de producție. Pentru a reuși acest lucru, el schimbă factorii de producție cu unii mai ieftini. În final, utilizarea de resurse inferioare se reflectă în calitatea produsului final. Clientul cumpără un produs în a cărui calitatea credea și constată că în realitate produsul nu mai corespunde.
Cum diferă conceptele
Shrinkflația este diferită de skimpflație, chiar dacă ambele tipuri de inflație sunt toxice. Shrinkflația presupune doar o reducere neanunțată a cantității unei unități vândute. Prin verificarea ambalajelor clienții se pot proteja de aceasta. Skimpflația este mai subtilă și mai toxică. Aceasta presupune reducerea calității resurselor materiale și umane folosite. Vânzarea produselor mai slabe calitativ drept similare este mai greu de sesizat de către clienți. Probabil aceștia trebuie să consume de mai multe ori produsul scumpit pentru a sesiza pierderea de calitate.
