Șomajul tehnic a amânat inflația, pentru că a reprezentat o subvenționare a companiilor. Marele mister economic al ultimului an este cum de a rămas atât de scăzută rata inflației. Pe o piață inundată cu bani ieftini, rata inflației a stagnat sau chiar a scăzut. Am mai explicat unele cauze ale acestui fenomen, dar poate este timpul să extindem analiza într-o nouă direcție.
Șomajul tehnic a amânat inflația
Instrumentul care a permis supraviețuirea multor firme și care a contribuit la amânarea creșterii ratei inflației este șomajul tehnic. Efectul este straniu datorită modului în care a fost aplicat în România și nu pentru că instrumentul ar fi rău.
În mod normal, șomajul tehnic ar trebui să fie suportat de către companii. Când cererea pentru produsele acestora cunoaște o scădere temporară, cu cauze sezoniere sau temporare, firmele au posibilitatea legală să-și trimită angajații în șomaj tehnic și să aștepte o revenire a pieței. Astfel, acestea își reduc costurile variabile și evită să acumuleze datorii.
În anul pandemiei, în România șomajul tehnic a fost suportat de către stat și nu de către firme. Oficial sute de mii de angajați au fost în șomaj tehnic, dar unii au continuat să lucreze în perioada respectivă. Aceștia au continuat să lucreze pentru că le-au cerut-o patronii sau șefii ierarhici și nu și-au permis să-și riște locul de muncă într-o perioadă care se anunța extrem de dificilă.
Unii cu continuat să lucreze, deși erau în șomaj tehnic, dar nu suntem aici să analizăm aspectul legal. Ne interesează doar efectele economice.
Practic, prin activitățile prestate de angajați subvenționați de la bugetul național a fost realizată o externalizare a costurilor de producție. O parte din costurile variabile și cele fixe au fost susținute de către stat, și producătorii au reușit să-și țină costurile medii sub nivelul lor firesc. Acest lucru le-a permis să mențină prețurile mai scăzute decât ar fi fost normal.
Tragem linie și constatăm că, prin susținerea cheltuielilor legate de șomajul tehnic, statul a reușit să subvenționeze prețurile și să mascheze rata inflației. Producătorii au folosit forța de muncă gratuită ca să-și scadă costurile medii și pentru a încerca să-și conserve poziția pe piață.
Contribuția subvenției parțiale a salariilor
Firmele cu șomeri tehnici au beneficiat de o subvenție de 41,5% din salariul brut, timp de trei luni. Ajutorul a fost utilizat pentru reducerea costurile medii de producție. Astfel a fost posibilă păstrarea prețurilor la un nivel cât mai apropiat de cel dinainte de pandemie.
La finalul lui 2020, pe măsură ce subvențiile s-au epuizat, firmele din România au experimentat creșteri ale costurilor și au început să majoreze prețurile de vânzare. O simplă plimbare printre gondolele unui supermarket este suficientă pentru a vedea cum au crescut prețurile în ultima perioadă. Inflația va fi percepută tot mai puternic pe măsură ce vom avansa în 2021.
