Statul nu vrea să renunțe la păcănele pentru că acestea generează venituri relativ mari la bugetul național. În ultimul an, au fost depuse mai multe inițiative parlamentare pentru interzicerea jocurilor de noroc în anumite localități, mutarea acestora în periferia orașelor mari, creșterea taxelor de licențiere, interzicerea reclamelor etc. Până în prezent, a fost promulgată legea privind interzicerea jocurilor de noroc în localitățile sub 15.000 de locuitori și au crescut taxele de licențiere pentru săli și aparate. Legile mai dure au rămas blocate pe traseul parlamentar.
Problema jocurilor de noroc a antrenat multe discuții în cursul anului trecut. Reprezentanții industriei au avertizat că închiderea acestor facilități va determina dispariția unei ramuri economice și a veniturilor aferente. Opozanții lor au argumentat că interzicerea acestora ar permite redistribuirea resurselor către alte sectoare economice. Argumentul este valid. Resursele utilizate acum la jocurile de noroc ar permite dezvoltarea altor industrii. Problema este că statul are o perspectivă diferită. Jocurile de noroc sunt taxate la niveluri mai ridicate ca alte industrii. În contextul în care deficitul bugetului se îndreaptă spre 7%, este greu de crezut că statul român va renunța la o sursă majoră de bani. Da, dezvoltarea altor industrii ar fi benefică pe termen mediu și lung pentru economie. Statul român are însă nevoie de bani acum pentru că operează cu un buget dezechilibrat.
Situația este comparabilă cu cea din industria tutunului. Experții sunt de acord că fumatul este nociv. Cu toate acestea, nimeni nu se grăbește să-l interzică. Veniturile bugetare generate de industria tutunului sunt mult mai mari decât cele din alte sectoare. În acest sector, ipocrizia autorităților este una extremă. Pe de o parte, tutunul este accizat pentru a descuraja fenomenul și a obține venituri la buget. Pe de altă parte, culturile de tutun beneficiază de subvenții extrem de mari.
Costurile nevăzute sunt pasate generațiilor viitoare
Jocurile de noroc nu presupun doar riscarea unor sume de bani ci vin cu costuri nevăzute. Ele creează dependențe greu de tratat și, prin prisma modului de consum, potențează și vicii precum fumatul și alcoolismul. Pe măsură ce numărul dependenților crește, se majorează și costurile viitoare ale sistemului de sănătate publică. Statul colectează acum mai mulți bani la bugetul public, dar va fi forțat să cheltuiască în viitor.
Nevoia de bani a statului român este atât de ridicată încât este puțin probabil să vedem prea curând inițiative prin care această activitate să fie pusă sub control. Cel mai probabil, legile care mai sunt pe traseul parlamentar vor fi uitate acolo sau vor fi modificate substanțial. Problema jocurilor de noroc va rămâne pe agenda publică pentru mulți ani de aici înainte.
