Statul scade salariile reale ale bugetarilor

Statul scade salariile reale ale bugetarilor prin decizia de a le indexa cu doar 10%, în condițiile în care, cel mai probabil, inflația va fi de peste 15% la final de an. Evident, ordonanța a fost dată cu scopul de a stopa creșterea cheltuielilor salariale publice. Veniturile bugetarilor ar fi crescut proporțional cu salariul minim, de la 1 ianuarie 2023, când intră în vigoare majorarea acestuia cu 17,65%. Guvernul a intervenit rapid pentru a stopa majorarea cheltuielilor salariale publice cu acest procent. A fost impus un plafon maxim pentru creșterea salariilor bugetare care nu permite conservarea veniturilor reale.

Cu cât se modifică salariile reale

Pentru a afla cu cât se modifică salariile reale, putem folosi următoarea formulă:

Sr = Sn/IPC *100

Sr = (1,1/1,15) *100

Sr = 95,65%

unde,

Sr – salariu real;

Sn – salariu nominal; Salariul nominal din 2023 este egal cu valoarea sa din 2022, exprimată procentual cu 100% plus creșterea de 10%, deci 110%. Procentul poate fi scris și drept 1,1.

IPC – indicele prețurilor de consum; IPC este egal cu baza de 100% (aferentă anului 2021) plus 15% (estimarea ratei anuale a inflației pentru 2022), deci cu 115%. Procentul poate fi scris și drept 1,15.

Observăm că rezultatul calculului este de circa 95,65%, deci salariul real va scădea cu 4,35%, afectând puterea de cumpărare a bugetarilor.

Autoritățile publice comunică defectuos și alimentează o stare de panică pe piață. Unii analiști vorbesc chiar de indexarea salariilor cu rate mai mici de 10%. De exemplu, alocarea pentru Ministerul Educației, din primul draft al bugetului pe 2023, permite creșterea salariilor profesorilor cu doar 4,3%.  Un procent extrem de scăzut, care ar presupune scăderea salariilor reale ale profesorilor cu circa 10%. Nu credem însă că va fi cazul. Bugetul este însă în lucru și încă poate fi ajustat. În plus, sunt posibile rectificări bugetare în cursul anului viitor.

Statul profită de ocazie pentru a reduce ponderea salariilor bugetare în PIB

România este țara din Uniunea Europeană care alocă cel mai mare procent din PIB pentru plata salariilor bugetarilor. Acest procent este impresionant pentru că bugetul este finanțat anual și prin împrumuturi. Adică, an după an, Guvernul României apelează la împrumuturi pentru a-și finanța cheltuielile, bugetul fiind pe deficit.

Altfel spus, statul român nu-și acoperă cheltuielile din veniturile obținute. Bugetul public înregistrează deficite anuale consistente, care au ajuns la valori record după declanșarea pandemiei Covid-19. Indexarea salariilor bugetare la un nivel sub rata inflației permite reducerea semnificativă a deficitului bugetar. Practic, Guvernul României își asumă o politică neortodoxă pentru a-și ajusta cheltuielile salariale până la un nivel sustenabil.

Statul nu-și permite indexarea salariilor cu mai mult de 10%

Este de asemenea clar că Guvernul României se împrumută tot mai scump. Acesta nu își mai permite să susțină cheltuielile bugetare actuale, dar nici nu are curajul să-și asume măsuri nepopulare. Guvernul a decis majorarea salariului minim brut cu 17,65%, peste nivelul ratei inflației, dar apoi a luat contramăsuri pentru a stopa creșterea cheltuielilor salariale bugetare. Practic, acesta a blocat creșterea proporțională a veniturilor nominale și conservarea celor reale.