Harta curbelor de indiferență (Indiference map) este formată din infinitatea curbelor de indiferență, specifice unui individ. Harta este formată din combinațiile posibile dintre două bunuri care oferă același nivel al utilității, în contextul unui venit dat. Fiecare curbă de pe hartă reprezintă un alt nivel al satisfacției, deci este constituită din alte combinații între cele două bunuri. Practic, o hartă este formată dintr-un set de curbe de indiferență, deci de combinații posibile ale celor două bunuri.
Orice modificare a prețurilor celor două bunuri sau a nivelului venitului poate determina mutarea individului pe o nouă curbă de indiferență. Un venit mai mare și prețuri neschimbate înseamnă că individul poate să-și cumpere mai multe unități din x sau y. Astfel îi crește nivelul de satisfacție de la curba Ci1 la Ci2 sau Ci3. Același lucru se întâmplă și dacă scad prețurile celor două bunuri.
Dacă venitul său scade sau prețurile cresc, el își va permite mai puține unități și nivelul său de utilitate va coborî pe o curbă mai apropiată de punctul de origine.
Harta curbelor de indiferență este un model cu utilitate teoretică. În viața reală, mutarea de pe o curbă pe alta nu se va face la fel de ușor. Dacă venitul individului este suficient de mare acesta nu va fi sensibil al modificare prețurilor și-și va păstra nivelul de consum care îi aduce utilitatea maximă. Altfel spus, acesta va rămâne pe aceeași curbă de indiferență. Similar, la o modificare nesemnificativă a prețurilor indivizii ar putea decide să-și păstreze combinația de consum.