Inițiativa privată (Private initiative) este un concept fundamental pentru antreprenoriat și orice economie de piață. Conform conceptului indivizii au dreptul să acționeze, conform propriilor nevoi, dorințe, visuri, pe piață pentru a-și atinge scopurile. Inițiativa privată este factorul care stă la baza fondării micilor afaceri. Aplecarea spre risc a cetățenilor unei țări și spre inițiative private poate fi evaluată prin numărul de IMM-uri existente.
În economiile libere, există numeroase IMM-uri și acestea oferă cele mai multe locuri de muncă de pe piață. În țările socialiste din Estul Europei dificultatea tranziției a depins de gradul de libertate și permisivitate față de inițiativele private. De exemplu, Polonia a reușit să facă o tranziție mult mai rapidă pentru că regimul de acolo a permis existența unor mici afaceri de familie, cum ar fi ateliere, cu până la 2-3 angajați. În anii 1990, existau suficient de mulți polonezi care înțelegeau cum funcționează și cum se administrează o afacere. În România, controlul regimului a fost foarte strict și, la nivelul populație, nu a putut fi vorba de inițiative private. Din această cauză cea mai mare parte a antreprenorilor din primii ani de după revoluție au fost parte a nomenclaturii socialiste, indivizi care aveau suficiente relații și informații pentru a se descurca în haosul respectiv.