Prin ordine Lexicografică (Lexicographic orderings) sau preferință lexicografică înțelegem opțiunile comparative ale unui agent economic, în efectuarea unei alegeri. Ordinea lexicografică trebuie considerată o extensie a teoriei utilității, unde utilitatea unor bunuri este infinitezimală comparativ cu a altora. Astfel, dacă agentul economic are o preferință pentru un bun X și va avea posibilitatea să aleagă dintre mai multe coșuri cu combinații dintre acesta și un alt bun Z, el va alege în funcție de cantitatea de X disponibilă și va ignora cantitățile de Z (care are pentru el o utilitate infinitezimală). Preferința pentru Z se va manifesta doar dacă, în cel puțin două coșuri, cantitatea de X este egală. Astfel, când cantitatea de X este egală el va putea opta pentru coșul în care există mai multe unități din Z.
Altfel spus, într-o ordine lexicografică agentul economic își va exercita alegerea prin prisma bunului preferat. Practic, această ordine permite realizarea unui clasament între cel puțin două combinații diferite de bunuri. Ordinea presupune crearea unui sistem de preferințe și între bunurile din coșuri. Cantitatea din bunul preferat fiind factorul determinant în luarea deciziei. De asemenea, în alegerea itemului preferat poate fi utilizată și o comparație a utilității bunurilor analizate.