Un șomer neindemnizat (Uncompensated unemployed) este persoana aptă de muncă, aflată în evidența agențiilor de plasare a forței de muncă, dar care nu are dreptul la indemnizație. Motivele pentru care aceasta nu poate benefica de ajutorul lunar sunt variate. De exemplu, aceasta a beneficiat deja de ajutorul de șomaj timp de 12 luni, caz în care este într-o formă de șomaj pe termen lung. De asemenea, un individ poate fi șomer neindemnizat dacă nu a contribuit suficient, înainte de a-și pierde locul de muncă.
O altă posibilitate poate să derive din legislația care descurajează renunțarea la locul de muncă. Astfel, dacă un salariat demisionează de la un loc de muncă își va pierde dreptul la indemnizația de șomaj. În România, doar șomerii care au fost concediați au dreptul la indemnizație. Legea este imperfectă și nu ține cont de motivele care au stat la baza deciziei. Pentru autorități nu contează că persoana respectivă era exploatată, nefericită și nu-și putea atinge potențialul la locul de muncă. Practic, în România, un salariat nefericit trebuie să-și provoace concedierea pentru a beneficia de protecție socială până la găsirea unui nou loc de muncă.
Această situație absurdă este amplificată de faptul că legislația face extrem de dificilă concedierea salariaților. Multe firme, pentru a concedia un salariat, sunt forțate să desființeze postul lui din companie.