Efectul Cantillon (The Cantillon effect) descrie modul în care expansiunea masei monetare dintr-o țară afectează prețurile diferențiat. Surplusul de monedă din economie va avea un efect inflaționist, dar nu va determina o creștere proporțională a prețurilor. Cele mai multe prețuri de bunuri și servicii vor crește, dar nu toate cu rata inflației.
Infuzia cu bani ieftini din pandemia COVID-19 a avutu puternic efect inflaționist. Cu toate acestea, producătorii și-au majorat prețurile etapizat, pentru că nu au resimțit simultan efectele inflației.
Efectul Cantillon (The Cantillon effect) apare pentru că ofertanții nu află simultan de injecția de monedă de pe piață, primii care află își majorează prețurile apoi restul reacționează la modificările acestora. Creșterile de prețuri sunt legate de informație și de circulația fluxului monetar.
Efectul apare pentru că atunci când banii sunt injectați în economie aceștia nu sunt distribuiți uniform. Banca Centrală introduce moneda suplimentară prin intermediul băncilor comerciale. Acestea din urmă vor încerca să-și maximizeze beneficiile prin plasarea banilor în domeniile pe care le consideră cele mai profitabile. În România, în anii de relaxare a dobânzii cheie, am văzut cum a fost favorizat sectorul imobiliar. Acesta s-a dezvoltat mai rapid ca alte industrii din țară, cu creșteri semnificative de prețuri.