Tunelul valutar (Currency Tunnel) se referă la o marjă de abatere folosită pentru mecanismul șarpelui valutar din Europa. Pentru valutele europene a fost aprobată o abatere de +/- 2,25% față de o rată centrală. Practic, rata superioară și cea inferioară reprezentau baza și plafonul tunelului în care aveau voie să circule monedele țărilor semnatare. Cum prin mijlocul tunelului circulă rata centrală, mecanismul a fost comparat cu un șarpe. Acest tunel valutar a fost introdus prin Acordul Smithsonian, din 18 decembrie 1971. Tunelul a fost abandonat în 1973, după ce mecanismul șarpelui valutar european s-a prăbușit.
