Categorii
Opinii

Economia României a blocat entuziasmul guvernamental

Datele provizorii ne arată că economia României a crescut cu doar 0,1% în trimestrul 1 din 2023. În același timp, statul român a construit bugetul pentru acest an luând în calcul o creștere economică fantezistă. Guvernul este obligat acum să taie din cheltuielile planificate, pentru a nu pierde deficitul de sub control.

Economia României a blocat entuziasmul guvernamental legat de perspectivele aferente anului 2023. A fost suficient să treacă doar un trimestru al lui 2023 pentru a fi clar că bugetul pe acest an este fantezist și nu are fundamente solide. În urma procesării primare a datelor pentru trimestrul 1, a rezultat că economia a crescut cu doar 0,1% față de T4 2022. Era evident că situația era gravă încă din timpul trimestrului 1, când în fiecare lună au fost ratate cu mult proiecțiile de venituri. Peste câteva luni, când Institutul Național de Statistică va publica datele finale, este posibil să aflăm că economia a scăzut în T1.

Construirea unui buget extrem de optimist, bazat pe creșterea peste medie a economiei, a devenit o cutumă în România. În ultimii zece ani, bugetul a fost construit constant într-o abordare fantezistă și expansivă. Mereu s-a plecat de la premisa unei creșteri economice solide care să acopere și majorarea cheltuielilor publice. Economia a crescut foarte bine în această decadă, dar chiar și așa bugetul a fost închis în fiecare an cu deficit. În 2023 creșterea economică este puțin probabilă, deci Guvernul este forțat să regleze bugetul din mers. Ajustarea este necesară pentru a nu scăpa deficitul de sub control.

În ultimii ani, guvernele României au fost ajutate mult și de politica banilor ieftini promovată de către BNR. Instituția financiară centrală nu doar că ține rata dobânzii de referință mai jos decât ar fi normal, dar este și principalul cumpărător al obligațiunilor emise de stat. Altfel spus, BNR susține activ politicile iresponsabile asumate de către Guvernul României.

Reformele nu mai pot fi evitate

După criza din 2008-2009, România a intrat într-o spirală a comportamentului iresponsabil. An după an, bugetul a fost construit pe premisa unei creșteri solide a PIB-ului. Cheltuielile publice au fost majorate în ideea că vor fi acoperite din aceste creșteri. Și, cât timp economia României a avut o creștere solidă, acest lucru a funcționat parțial. Deficitul bugetar relativ a fost ținut sub control, însă în valori absolute acesta a continuat să crească.

Ratarea cu mult a veniturilor din T1 obligă statul să ajusteze bugetul nerealist al anului 2023. Problema este că suntem în luna mai, deci încă departe de luna august, când se obișnuiește realizarea rectificării bugetare.

Întârzierea reformelor asumate în cadrul PNRR și construirea greșită a bugetului au adus România într-o situație imposibilă. Guvernul este acum obligat să ajusteze cheltuielile bugetare pentru a nu pierde deficitul de sub control. În mod ideal, ar trebui să înceapă o reformă amplă a aparatului de stat. O misiune imposibilă, mai ales că sindicatele din educație au anunțat intrarea în grevă. Ne așteptăm să apară un fenomen de contagiune și exemplul acestora să fie urmat de sindicatele din celelalte domenii.

De Gabriel

Sunt economist și scriu aici în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *