Milioane de români au fost condamnați la foamete în urma închiderii economiei și a durității implementării acestor măsuri. Măsurile de închidere a economiei au fost luate firesc în fața provocării generate de acest virus extrem de contagios. Le putem înțelege prin necesitatea protejării populației vulnerabile și a evitării unui colaps al sistemului medical. Doar istoricii o să poată evalua dacă acestea au fost excesive sau nu.
Statul a închis economia, a impus o multitudine de restricții și a venit cu pachete de conservare a economiei, în special sub forma șomajului tehnic, pentru angajații firmelor afectate și pentru cei care obțineau venituri din activități independente. Din păcate, pentru restul populației, care trăia din activități sezoniere sau ziliere, muncă la negru sau la gri și, de ce nu, activități nu tocmai legale, programele de asistență socială au lipsit cu desăvârșire. Aceștia s-au trezit închiși, fără nici un venit și fără posibilitatea de a-și vinde forța de muncă. Foarte mulți s-au trezit în situația de a face foame, ceea ce este extrem de deranjant într-o epocă în care există o abundență de produselor alimentare.
Regulile au fost încălcate din disperare
Statul a închis economia fără să vină cu un minim de soluții pentru populația vulnerabilă economic. În plus, situația extrem de dificilă a acestor a ajuns și mai complicată în localitățile în carantină. Locuitorilor din zonele de carantină le-a fost interzis să-și părăsească localitățile de domiciliu pentru orice scop, inclusiv munca în scop de subzistență. E adevărat că angajații se puteau deplasa cu ajutorul adeverințelor de la angajator în afara acestor zone, dar munca pentru subzistență vine prea rar însoțită de forme legale de angajare. Nu este deci de mirare că disperarea a împins mulți locuitori din zonele de carantină să acționeze la limita legii. Un ecou deosebit a avut, de exemplu, cazul sătenilor din Pătrăuți care au obținut adeverințe non – COVID de la primăria locală și au reușit să ajungă în Germania.
La fel de aspru a fost condamnată, de presa românească, și suceveanca care și-a schimbat domiciliul pentru a pleca la muncă în Germania. Autoritățile din România au dovedit că nu le pasă de milioanele de români flămânzi. Probabil că greșeala acesteia nu este schimbarea domiciliului, ci faptul că nu și-a schimbat cetățenia.
Poate că este totuși prea mult să cerem empatie și soluții de la o administrație centrală care pare să uite că există sute de mii de români, lucrători și aparținători, care trăiesc câte un an de zile din munca depusă în două deplasări a câte trei luni la serele din vest. Interzicerea călătoriilor spre țările occidentale au lăsat aceste persoane fără sursele lor principale de venituri. Cei blocați în Suceava și în alte zone de carantină au renunțat astfel la veniturile pentru jumătate de an. Oricât de mobilizatoare ar fi îndemnurile de tipul #stămîncasă acești oameni s-au trezit condamnați la foamete, fără posibilitatea realizării veniturilor necesare subzistenței.
Cine a fost afectat de închiderea economiei
Închiderea economiei a lăsat într-o situație dramatică și alte categorii socio-profesionale. Și acestea sunt ignorate îm presa românească și în declarațiile guvernanților. Au rămas flămânzi și abandonați de administrația publică:
– zilierii care trăiau de pe o zi pe alta;
– sute de mii de români disponibilizați au rămas fără venituri și așteaptă ca AJOFM-urile județene să le proceseze dosarele;
– zecii de mici de comercianți care lucrau în micile magazine;
– mii de educatori și profesori care lucrau în unități de educație private;
– etc.
Încheierea stării de urgență și a perioadei de acordare a șomajului tehnic anunță un dezastr pentru HoReCa. Nu este greu să prevedem falimente și restrângeri de activitate. Sute de mii de angajați din servicii se îndreaptă spre șomaj și perspectivele de reangajare sunt extrem de scăzute.
Problema este una de durată
Milioane de români au fost condamnați la foamete și veniturile pierdute nu vor putea fi recuperate cu ușurință. Problemele multor milioane de români va rămâne în picioare și după ce economia se va deschide. Ideea că aceasta va reveni la 2019 și ne vom relua fostele vieți nu schimbă multe pentru cei sărăci. Mulți se vor angaja, dar vor avea nevoie de luni sau ani pentru a-și acoperi deficitul generat de pandemie.
