Categorii
Piața internă

Milioane de români au fost condamnați la foamete

Milioane de români au fost condamnați la foamete prin măsurile luate de către guvernul României după declanșarea pandemiei COVID-19. Chiar dacă nu contestăm măsurile în sine, pentru că înțelegem necesitatea protejării populației vulnerabile și a sistemului medical care nu ar fi făcut față unui val mare de îmbolnăviri, realitatea este că milioane de români, care depindeau de activități sezoniere externe, de activități ziliere și multe altele, au rămas blocați în case, fără posibilitatea de a-și câștiga veniturile necesare subzistenței

Milioane de români au fost condamnați la foamete în urma închiderii economiei și a durității implementării acestor măsuri. Măsurile de închidere a economiei au fost luate firesc în fața provocării generate de acest virus extrem de contagios și le putem înțelege prin necesitatea protejării populației vulnerabile și a evitării unui colaps al sistemului medical. Doar istoricii o să poată evalua dacă acestea au fost excesive sau nu.

Statul a închis economia, a impus o multitudine de restricții și a venit cu pachete de conservare a economiei, în special sub forma șomajului tehnic, pentru angajații firmelor afectate și pentru cei care obțineau venituri din activități independente. Din păcate, pentru restul populației, care trăia din activități sezoniere sau ziliere, muncă la negru sau la gri și, de ce nu, activități nu tocmai legale, programele de asistență socială au lipsit cu desăvârșire. Aceștia s-au trezit închiși, fără nici un venit și fără posibilitatea de a-și vinde forța de muncă. Foarte mulți s-au trezit în situația de a face foame, ceea ce este extrem de deranjant într-o epocă în care există o abundență de produselor alimentare.

Statul a închis economia fără să vină cu un minim de soluții pentru populația vulnerabilă economic. În plus, situația extrem de dificilă a acestor a ajuns și mai complicată în localitățile în carantină. Locuitorilor din zonele de carantină le-a fost interzis să-și părăsească localitățile de domiciliu pentru orice scop, inclusiv munca în scop de subzistență. E adevărat că angajații se puteau deplasa cu ajutorul adeverințelor de la angajator în afara acestor zone, dar munca pentru subzistență vine prea rar însoțită de forme legale de angajare. Nu este deci de mirare că disperarea a împins mulți locuitori din zonele de carantină să acționeze la limita legii. Un ecou deosebit a avut, de exemplu, cazul sătenilor din Pătrăuți care au obținut adeverințe non – COVID de la primăria locală și au reușit să ajungă în Germania. 

La fel de aspru a fost condamnată, de presa românească, și suceveanca care și-a schimbat domiciliul pentru a pleca la muncă în Germania. Autoritățile din România au dovedit că nu le pasă de milioanele de români flămânzi. Probabil că aceasta a greșit, dar nu pentru că disperarea a împins-o să-și schimbe domiciliul, ci pentru că nu a luat în considerare să-și schimbe cetățenia.

Poate că este totuși prea mult să cerem empatie și soluții de la o administrație centrală care pare să uite că există sute de mii de români, lucrători și aparținători, care trăiesc câte un an de zile din munca depusă în două deplasări a câte trei luni la serele din vest. Interzicerea călătoriilor spre țările occidentale au lăsat aceste persoane fără sursele lor principale de venituri. Cei blocați în Suceava și în alte zone de carantină au renunțat astfel la veniturile pentru jumătate de an. Oricât de mobilizatoare ar fi îndemnurile de tipul #stămîncasă acești oameni s-au trezit condamnați la foamete, fără posibilitatea realizării veniturilor necesare subzistenței.

Cine a fost afectat de închiderea economiei

Închiderea economiei a lăsat într-o situație dramatică și alte categorii socio-profesionale. Și acestea sunt ignorate îm presa românească și în declarațiile guvernanților. Au rămas flămânzi și abandonați de administrația publică:

– zilierii care trăiau de pe o zi pe alta;

– câteva sute de mii de români disponibilizați care au rămas fără venituri și care încă așteaptă ca AJOFM-urile de care aparțin să le proceseze dosarele;

– zecii de mici de comercianți care lucrau în micile magazine;

– mii de educatori și profesori care lucrau în unități de educație private;

– etc.

De asemenea, încheierea stării de urgență și încheierea perioadei de acordare a șomajului tehnic anunță dezastrul inevitabil din HoReCa, cu falimente și restrângeri de activitate. Sute de mii de angajați din servicii se îndreaptă spre șomaj și perspectivele de a se întoarce repede în domeniu sunt extrem de scăzute.

Problema este una de durată

Din păcate, problema celor mai mulți dintre milioane de români va rămâne în picioare și după ce economia se va deschide. Ideea că economia o să revină la normal și o să ne reîncepem viața de unde am lăsat-o nu ține cont de aceste milioane de indivizi împinși sub pragul sărăciei. Chiar dacă mulți dintre aceștia o să aibă norocul să-și găsească un job prost plătit, tot o să aibă nevoie luni sau ani de zile pentru a-și acoperi deficitul generat de pandemie.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.