Statul a pasat nota de plată către mediul privat

Statul a pasat nota de plată către mediul privat prin proiectul de modificare a legislației fiscale. Legea care urmează să fie asumată de către Guvernul României este atât de amplă și prevede atât de multe modificări încât nu ne-ar ajunge spațiul să o analizăm. Răsfoirea sumară a modificărilor propuse scoate însă în evidență o cruntă disproporționalitate între efortul pe care și-l va asuma mediul bugetar și cel privat. Tăierile în zona bugetară sunt simbolice și lipsite de substanță. Desființarea unor posturi neocupate, eliminarea unor poziții nejustificate și comasarea unor instituții nefuncționale sunt singurele măsuri care se evidențiază în zona bugetară. Este de văzut dacă acestea vor fi aplicate. Practic, statul nu-și propune cu adevărat să taie cheltuieli sau să realizeze o reformă profundă a instituțiilor publice și a aparatului birocratic.

În ultimii zece ani, Guvernul României a practicat un dezmăț care nu se justifica pe baza veniturilor bugetare. Era evident acest stil de cheltuire a banilor nu poate continua la nesfârșit și că autoritățile vor fi nevoite să ia măsuri. Într-o situație de deficit bugetar, singurele alternative sunt scăderea cheltuielilor sau creșterea veniturilor. În pachetul de măsuri fiscale, Guvernul României pare preocupat doar de creșterea veniturilor. Partea de reducere a cheltuielilor bugetare este simbolică și pare că a fost introdusă doar de formă.

Economia nu funcționează așa

Șocul acestor modificări fiscale va fi resimțit la nivelul întregii economii. Creșterea taxelor nu duce automat la colectarea unor sume mai mari la buget. Mediul privat va integra noile taxe și le va transfera în prețurile finale. Evident, consumul va scădea, vânzările se vor reduce și firmele își vor diminua activitatea.

În ultimii ani, România a fost ferită de recesiune mai mult pe fondul măiestriei statisticienilor, dar reculul economic care va fi declanșat de acest pachet de măsuri nu poate fi stopat. Ne îndreptăm vertiginos spre recesiune și criză economică.

În contextul încetinirii activității economice, ne putem aștepta la diminuarea încasărilor bugetare. La final, există riscul ca noua realitate a României să fie cea a unui regim fiscal mai dur cu un deficit bugetar accentuat.

Statul trebuia să reducă nivelul cheltuielilor

Proiectul de lege ne dă impresia că Guvernul României s-a străduit să evite orice reducere reală de cheltuieli. Într-o perioadă de încetinire economică, reducerea cheltuielilor publice era soluția ideală pentru diminuarea deficitului. Din păcate, se pare că nu există nicio intenție de înghețare sau reducere a cheltuielilor publice. Dacă relatările din presă sunt corecte, înseamnă că există suficient de multe portițe lăsate pentru creșterea aparatului de stat. Este puțin probabil ca măsurile să determine o creștere a veniturilor care să permită finanțarea cheltuielilor aparatului birocratic.  În fapt, trebuie să ne așteptăm la accentuarea deficitului bugetar.

Rata inflației se poate întoarce la valori de două cifre

Anul 2023 va rămâne în istoria BNR ca unul al prognozelor ratate. La începutul lui 2023, experții instituției ne anunțau că rata inflației va coborî la 7% la jumătatea anului. Cu mari dificultăți, aceasta a coborât sub 10%, dar se pare că nu va rămâne prea mult timp în această zonă. În august și septembrie, prețurile au început să crească simțitor în magazine. Majorările de taxe și anunțatele creșteri ale salariului minim brut vor pune presiune suplimentară pe prețuri și acest lucru se va vedea în rata inflației. Sigur, BNR poate mima în continuare luarea de măsuri, dar un comportament normal ar consta în reducerea masei monetare și creșterea dobânzii de referință. Mai ales că, pe fondul majorării ratei inflației, va deveni evident că dobânda de 7% nu rezolvă problemele de politică monetare.

Veștile rele nu se termină aici pentru BNR. În 2023 se termină perioada de prelungire a exercițiului financiar al UE (n+2). Anul acesta am beneficiat de intrări semnificative de euro (decontările aferente finalizării exercițiului financiar), care au facilitat misiunea BNR de a ține euro sub 5 lei. De la anul, intrările de euro pe piața locală se vor reduce ca volum și nu se știe cât timp va putea ține BNR cursul sub 5 lei. Altfel spus, vom asista la o degradare generalizată a indicatorilor macroeconomici.

Problemele structurale vor continua

Săptămânile trecute, în spațiul public, a circulat un zvon conform căruia, agenția Fitch a acceptat să nu ne coboare ratingul de țară la junk doar pentru că Guvernul a promis că va adopta un set de măsuri prin care să corecteze deficitul bugetar excesiv. Evident, pachetul pe care și-l va asuma Guvernul nu are capacitatea să rezolve deficitul bugetar. Creșterile de venituri la buget vor fi nesemnificative și este puțin probabil că agenția va accepta noi promisiuni. O coborâre a ratingului va determina creșterea costurilor de finanțare și va arunca țara într-o spirală recesionistă.

Este posibil ca Moody’s și S&P să nu accepte promisiunile Guvernului și să ne acorde nota meritată. Retrogradarea României, de către una din instituții, va accelera spirala recesionistă pe care ne-am încăpățânat să ne înscriem.