Capitalul de risc își continuă declinul și în 2024, deși, pentru câteva luni, părea că investițiile în inteligența artificială vor permite relansarea pieței. Entuziasmul pentru inteligența artificială a început să se tempereze și finanțările cu capital de risc și-au reluat declinul generalizat. Auzim tot mai rar despre finanțările de succes realizate de start-up-uri. Acum trei ani eram bombardați în fiecare săptămână cu știri despre finanțările reușite de acestea. În prezent, pot să treacă și câteva săptămâni până să aflăm de un start-up care a să atragă sprijinul investitorilor.
În publicațiile de profil, știrile despre runde de tip B, C, D, E au dispărut aproape în totalitate în ultimii doi ani. Ceva mai dese sunt finanțările de tip seed și A, care presupun investiții mai scăzute. Evaluările start-up-urilor au scăzut semnificativ în ultimii doi ani, dar nici măcar în aceste condiții numărul finanțărilor nu a crescut. Pe piață există încă relativ multe investiții de tip pre-seed, dar banii aferenți acestor tichete se termină repede și start-up-urile beneficiare se confruntă rapid cu problema identificării de finanțări suplimentare.
Declinul pieței nu a putut fi stopat de Inteligența Artificială
Popularizarea ChatGPT a adus la o oarecare revitalizare a finanțărilor pe piața capitalului de risc. Timp de câteva luni de zile, start-up-urile care promiteau soluții bazate pe inteligența artificială au reușit să strângă finanțări, în special în rundele de pre-seed și seed. Din păcate, firmele care deja se aflau pe o traiectorie a finanțării cu capital de risc nu au beneficiat de acest interes de moment. Cele care aveau în plan să dezvolte facilități de AI au scos acest lucru în evidență, pentru restul situația s-a dovedit complicată.
Chiar și în prezent, un start-up care a luat deja finanțări de pre-seed și seed cu un produs bazat pe inteligență artificială are șanse mai mari să obțină acces la finanțare. Problema este însă că fondatorii au sesizat că proiectele bazate pe inteligență artificială au o rată mai mare de succes și au inundat spațiul public cu propuneri bazate pe AI. Sunt atât de multe firme care promit să revoluționeze industriile lor prin utilizarea inteligenței artificiale, încât pentru investitori a devenit o provocare să le identifice pe cele serioase.
Entuziasmul generat de Inteligența Artificială a părut să reseteze piața capitalului de risc, dar efectul a fost unul de scurtă durată. Investitorii au sesizat pericolul ca AI-ul să genereze o bulă comparabilă cu cea dotcom și au început să-și reducă expunerea pe firmele din această ramură nouă.
De ce și-au redus finanțările fondurile de capital de risc?
Există trei motive care au dus la declinul pieței finanțărilor cu capital de risc.
1. Contextul macroeconomic
Începând cu pandemia COVID-19, economia mondială a intrat într-o perioadă greu de caracterizat. În ultimii ani, au existat pe piață prăbușiri și creșteri inexplicabile, blocaje în aprovizionare, inflație, majorări de dobândă, războaie etc. Chiar și pentru cei mai bine pregătiți economiști, identificarea corectă a trendurilor macroeconomice a devenit o provocare. Este de înțeles de ce mulți investitori au adoptat o atitudine prudențială. Este greu de crezut că aceasta se va schimba înainte să aibă loc o stabilizare macroeconomică.
2. Banii sunt în continuare relativi scumpi
Trebuie să notăm și faptul că fondurile de venture capital nu mai au acces la bani la fel de ieftini. Investitorii au început anul 2024 cu speranța că se vor reduce ratele la dobânzile de referință și, în mod miraculos, lumea se va întoarce în 2019. Problema este că a trecut deja primul trimestru al anului și principalii guvernatori de bănci centrale nu și-au asumat un calendar de reducere a ratelor bancare la dobânzile de referință. Rata inflației s-a dovedit mai rezistentă decât se preconiza și optimismul privind tăierea dobânzii de referință s-a diminuat semnificativ.
Astăzi, chiar și cei mai optimiști investitori mai speră cel mult la una sau două tăieri de rate cu 0,25%. Altfel spus, pentru 2024 ne mai putem aștepta cel mult la tăieri simbolice de rate. Fondurile nu vor avea acces la bani ieftini nici în acest an, deci capacitatea lor de a finanța proiecte va rămâne relativ scăzută. Desigur, nu toate fondurile sunt în această situație. Unele au făcut exituri în 2021 și 2022, ani care pot fi considerați de boom, și au rezerve financiare semnificative.
3. Fondurile au banii blocați în investiții anterioare
A treia problemă a capitalului de risc este legată de numărul de exituri. De doi ani de zile, fondurile au dificultăți să-și vândă participațiile în start-up-uri. Exitul ideal este listarea pe bursă, dar numărul de IPO-uri a scăzut la minimul ultimilor ani. S-ar putea găsi cumpărători direcți pentru unele investiții, dar la evaluări semnificativ mai scăzute decât cele pe care și le-ar dori fondurile. Fără aceste vânzări de participații, multe fonduri nu au resurse pentru a realiza noi investiții.
Să nu uităm că lumea capitalului de risc este una în care rata falimentelor este de peste 90%. Din acest motiv fondurile caută investiții care le promit o multiplicare a capitalului cu cel puțin 10X. Ideea este că dacă reușesc să găsească o firmă cu potențial la fiecare zece investiții, ar putea să-și acopere plasamentele. Acest criteriu de 10X este derivat din rata de falimente de +90%. Dacă rata ar crește la 95%, multiplicatorul ar trebui să ajungă la 20X.
Start-up-urile rămân fără numerar și se închid
Știrile privind închiderea de start-up-uri nu au foarte mult succes la public, dar numărul lor s-a înmulțit. Chiar și pe piața locală avem cazuri de start-up-uri care s-au închis, deși în primele faze de dezvoltare au avut acces la fonduri semnificative (e.g. Goodlegal). Aceste falimente nu dovedesc lipsa de potențial a produselor, ci faptul că piața nu era pregătită pentru ele. Accelerarea afacerii determină creșterea cu rapiditate a costurilor operaționale și, de multe ori, veniturile (dacă există) nu pot ține pasul.
Un start-up care nu poate să accelereze și obținerea de venituri se va bloca la prima rundă de finanțare ratată. În contextul actual al pieței, această etapă este mai rapidă decât am fi tentați să credem. Ne putem aștepta ca, în următorii ani să asistăm la o multitudine de falimente în rândul firmelor care au obținut finanțări pre-seed și seed, dar apoi nu au reușit să-și mai susțină creșterea.
Fondatorii prudenți trebuie să combine finanțările cu bootstraping-ul
Soluția la această problemă este evidentă, deși cei din ecosistemul capitalului de risc se feresc să o promoveze. Orice fondator care vrea să-și încerce norocul pe piața capitalului de risc trebuie să fie pregătit cu scenarii alternative. Start-up-urile nu se pot baza doar pe atragerea de finanțări și ar trebui să se concentreze pe creșterea vânzărilor. Doar în acest mod, un start-up își va asigura venituri alternative pentru dezvoltare. Practic, în paralel cu căutarea de fonduri, trebuie să se pună accentul și pe creșterea organică (bootstraping). Avantajul principal este că orice eșec în obținerea de finanțări va fi mai ușor de administrat. Firma își va acoperi cheltuielile operaționale din venituri și va amâna accelerarea creșterii până la o perioadă mai favorabilă. În mod ideal, se va urmări o separare parțială între activitatea operațională și componenta de accelerare.
