Teoria deciziei descriptive (Descriptive decision theory) analizează modalitatea în care agenții economici decid o direcție de acțiune în detrimentul altora. Această teorie se bazează pe analiza deciziilor care au fost luate în trecut. Cu ajutorul acesteia se caracterizează și se analizează regularitățile deciziilor pe care indivizii sunt dispuși să le ia. Acest domeniu de studiu se axează pe înțelegerea și explicarea deciziilor luate de indivizi și nu pe indicarea modalității decizionale optime. Dintre componentele de bază ale acestei teoriei, putem menționa:
- analizarea și caracterizarea comportamentului de luare a deciziilor;
- explorarea comportamentului irațional;
- teorii interdisciplinare care unesc
- observații în lumea reală;
- antiteza cu teoria deciziei normative.
