Mai păstrăm scutirea de impozit a IT-iștilor?

Mai păstrăm scutirea de impozit a IT-iștilor? Ultimele declarații ale noului Ministru al Finanțelor prefațează faptul că autoritățile publice se pregătesc să elimine scutirea de impozitul pe venit, de care programatorii beneficiază de peste 18 ani. Chiar dacă această categorie profesională nu a fost menționată direct, este evident că este avută în vedere. În următoarele luni, trebuie să ne așteptăm la luări de poziții ale reprezentaților industriei, în care să se anunțe un inevitabil dezastru, fuga IT-iștilor din țară. Faptul că scutirea discriminează alte categorii profesionale nu va conta nici în această dezbatere publică.

Măsura din 2003 și-a ratat obiectivul

Desigur, nimeni nu va pune accentul pe faptul că legea din 2003 și-a ratat obiectivul principal. Legea își propunea să sprijine păstrarea forței de muncă în țară și dezvoltarea unui sector relevant pe plan internațional. După 18 ani de implementare, România nu este nici măcar un lider regional în industria aceasta. Ucraina, Polonia, țările baltice etc. sunt mult mai bine poziționate ca noi pe piața IT-ului.

În România, companiile IT cu produse relevante internațional pot fi numărate pe degete. Există, în schimb, foarte multe subsidiare ale companiilor internaționale care profită de forța de muncă relativ ieftină. Practic, într-un sens, statul român subvenționează costurile acestor companii internaționale.

Prin scutirea pe impozitul pe venit este implementată impozitarea regresivă

Am mai discutat și în trecut despre acest lucru, dar prin scutirea acestei categorii profesionale de impozit pe venit se instituie un sistem de taxare regresivă. Se ajunge la situația absurdă în care beneficiarii salariului minim plătesc 41,5% din veniturile lor brute ca taxe. IT-iștii, pe de altă parte, cu salarii peste medie și mari, plătesc doar contribuțiile de 35%.

IT-ul a devenit un sector de producție în lohn

Industria IT a devenit o replică mai elegantă a celei a confecțiilor din anii 2000. România, de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, se specializase în lohn. Companiile din afară trimiteau obiectele de îmbrăcăminte în țară și firmele de aici făceau doar operațiuni de bază. De exemplu, existau companii care se ocupau doar cu atașarea etichetelor.

Sectorul IT din România începe să semene cu industria confecțiilor din anii 2000. Există un număr limitat de companii care inovează și au capacitatea să producă și să vândă soft relevant pe plan internațional, dar marea majoritate execută sarcini limitate pentru firme din afară. Valoarea adăugată este redusă și singurul avantaj notabil pentru economia României este existența unei clase de mijloc mai bine dezvoltată.

Cum ar putea fi păstrată scutirea IT-iștilor de impozitul pe venit

Autoritățile publice au totuși posibilitatea să păstreze măsura și să o apropie de scopul ei originar, cu minime modificări legislative. În 2003, la adoptarea legii, beneficiua de scutirea de impozitul pe venit,  IT-iștii care generau venituri anuale de $10.000. După aderarea la Uniunea Europeană pragul a fost crescut la €10.000 și așa a rămas până în prezent. $10.000 erau o sumă imensă în România lui 2003, dar €10.000 nu mai acoperă nici măcar salariul unui IT-ist.

€10.000 pe an înseamnă €833 pe lună sau, în moneda națională, aproximativ 4.125 RON. Cu o sumă brută de 4.125 RON nu poți angaja nici măcar un programator mediocru, deoarece nivelul salariilor în industrie a depășit de mult acest prag. Practic, pentru acordarea scutirii, autoritățile publice solicită ca un IT-st să genereze vânzări mai mici ca venitul său.

Evident, pragul este unul care favorizează lohn-ul în IT. Este suficient pentru filialele din țară, ale companiilor externe, să factureze către acestea din urmă cheltuilelile interne pentru a îndeplini criteriul stabilit de lege.

Dacă autoritățile vor să păstreze legea și să reactiveze scopul ei inițial, de dezvoltare a unui sector cu valoare adăugată mare, atunci ar fi suficient să crească pragul de la €10.000 la o valoare care să acopere de cel puțin 2-3 ori salariul mediu din IT. De exemplu, dacă un IT-ist câștigă în medie un salariu brut de  €3.000, atunci pragul ar trebui urcat la €108.000 (€3000 * 12 luni * 3).

În felul acesta, de scutire ar beneficia companiile care generează valoare adăugată mare. În plus, acestea ar obține și un avantaj competitiv față de companiile care sunt angajate în activități de lohn și ar putea atrage forța de muncă valoroasă de la acestea.

Scutirea de la plata impozitului pe venit și-a ratat obiectivul

În concluzie, măsura este una care și-a ratat cu mult obiectivele. În 18 ani de zile industria a crescut, dar nu a reușit să devină una de referință pe plan internațional.  Fără facilități similare, multe țări din Europa de Est și-au dezvoltat sectoare IT mai relevante decât cel din România. Este clar că nu mai are sens să păstrăm scutirea de impozit a IT-iștilor.