Agricultorii români nu iubesc concurența și au ieșit în stradă să solicite extinderea protecționismului. Ieșiți în stradă, aceștia au acuzat faptul că li se face concurență neloială cu cerealele ucrainene. Impactul asupra prețurilor de vânzare ale intrării acestor cereale pe piața europeană nu poate fi pus sub semnul întrebării.
De interes ni se pare însă acuzația concurenței neloiale. Aceasta este lansată în contextul în care agricultorii din România au beneficiat și beneficiază de fonduri europene pentru utilaje și de subvenții pentru culturi și animale. În plus, au fost protejați și de barierele vamale ale UE, care au permis creșterea prețurilor pe piața unică. Suspendarea temporară a acestor bariere a permis intrarea pe piață a cerealelor ucrainene. Dar este această concurență una neloială? Este, dar mai degrabă pentru agricultorii din Ucraina care nu beneficiază de fonduri pentru utilaje și subvenții. Desigur, normele de producție sunt mult mai dure în Uniunea Europeană și fermierii din Ucraina au costuri mai reduse. Însă, aceste economii sunt probabil anulate de costurile mai mari de transport și de condițiile de război.
Ce soluții propun agricultorii?
Principalele măsuri propuse de către agricultori sunt creșterea subvențiilor și blocarea importurilor de cereale din Ucraina și Republica Moldova. Ambele soluții i-ar putea ajuta pe agricultori doar pe termen scurt. În primă fază, creșterea subvențiilor va determina majorarea veniturilor la hectar și va face investițiile în aceste culturi de cereale mai atractive. Chiar din această toamnă ar crește suprafețele însămânțate cu grâu și din primăvara viitoare cele cu porumb și floarea soarelui. Dacă 2025 va fi un an agricol bun, va apărea un exces de ofertă pe piață, va scădea prețul cerealelor și marja de profit la hectar va cunoaște noi minime. Agricultorii vor intra în capcana subvențiilor și vor solicita ajutoare suplimentare.
A doua măsură presupune blocarea intrării în țară a cerealelor din Ucraina și Republica Moldova. Această măsură poate avea efect doar dacă se aplică la nivelul întregii Uniuni Europene și, la fel, doar pe termen scurt. În timp, cele două țări se vor alătura blocului european și fermierii locali vor trebui să se confrunte cu concurența lor.
Adevărata problemă, despre care protestatarii nu vorbesc, este lipsa de competitivitate a agriculturii românești și aceasta nu poate fi rezolvată indiferent cât de mult creștem subvențiile.
Ce facem când Ucraina va intra în UE?
Ucraina și Republica Moldova au început să se pregătească pentru aderarea la Uniunea Europeană. Imediat ce războiul din țara vecină se va încheia, cele două țări vor accelera procedurile și aderarea va fi doar o chestiune de timp. Agricultorii din România ar trebui să se pregătească încă de acum pentru concurența dură cu care se vor confrunta în viitor. Potențialul agricol al Ucrainei este mult mai mare ca al României și fermierii locali vor avea dificultăți dacă vor încerca să fie competitivi în producția de cereale.
Soluții există pentru aceste probleme și ele nu intră în zona subvențiilor. În primul rând, agricultorii ar trebui să se preocupe de comasarea fermelor mici. Conform recensământului agricol din 2020, în România există 2,87 milioane de exploatații agricole care utilizează 12 milioane de hectare de teren. Este evident că piața este dominată de ferme mici care nu au cum să fie competitive. În al doilea rând, agricultorii ar trebui să investească în silozuri. Capacitatea de a putea păstra cerealele pe termen mediu, le-ar permite să le vândă în condiții mai avantajoase.
Agricultura nu este posibilă fără subvenții?
Opinia generală care circulă în România este că agricultura nu poate funcționa fără subvenții. Cu toate acestea, fermierii ar trebui să-și optimizeze metodele de producție. Aceștia ar trebui să se informeze și să acționeze în direcția automatizării și robotizării. Pe termen mediu și lung, doar așa ar putea să-și reducă din costurile de producție. În plus, ei ar putea lua în calcul și alte direcții de investiții. Cei mai mulți fermieri s-au specializat în producția de cereale și floarea soarelui și nu par interesați să-și diversifice portofoliul. Agricultura poate să însemne și alte culturi pentru care există o piață semnificativă.
