Categorii
Piața internă

Angajatorii nu mai înțeleg piața muncii

Pandemia COVID-19 a provocat schimbări profunde pe piața muncii. Acestea sunt surprinzătoare pentru angajatorii care, după doi ani de restricții, se așteptau să vadă cozi de șomeri la porțile firmelor. Oamenii s-au schimbat și, chiar și când nu au venituri, sunt conștienți de puterea lor de negociere.

Angajatorii nu mai înțeleg piața muncii și se așteaptă ca persoanele în căutarea unui loc de muncă să fie la fel de disperate ca acum 15 ani.

Firmele care fac recrutări au  majorat beneficiile acordate angajaților. Totuși, dacă analizăm beneficiile acordate, constatăm că acestea sunt mai degrabă compesnații de bun simț, precum asigurarea transportului până la locul de muncă. Acestea ar fi trebuit să fie oferite și acum 2 ani și acum 10 ani. Faptul că unii angajatori consideră decontarea transportului drept beneficiu, deși din venitul lunar salariații nu și-ar permite să locuiască în proximitatea firmei, spune multe despre viziunea lor asupra angajaților.

Este de înțeles de ce nu se reușește atragerea de personal cu aceste oferte.

Angajații potențiali din România sunt la o oră de zbor de un salariu decent

Faptul că angajatorii nu mai înțeleg piața muncii nu este o noutate. De patru sau cinci ani, aceștia se află într-o situație similară, în care critică oferta de forță de muncă, pentru că nu o înțeleg. La momentul respectiv, încercau să înțeleagă dispariția candidaților la posturile scoase la concurs.

Angajatorii erau învățați ca la ușile întreprinderilor să existe un număr nesfârșit de candidați, fapt care le dădea puteri discreționare în raport cu salariații lor. Celor care se plângeau de abuzuri li se atrăgea atenția că au de unde alege pentru înlocuirea lor.

Patronii români par nostalgici după epoca în care angajații se temeau de perspectiva pierderii locului de muncă. Astăzi această frică nu mai există, salariații știu că există alternative mai bune pe piață (în țară sau în afară). Eventuala lor concediere nu ar fi decât un impuls pentru a-și îmbunătăți situația profesională. De pe majoritatea aeroporturilor românești există zboruri, relativ ieftine, care scurtează distanța față de vestul Europei la 1-2 ore.

Piața muncii a fost profund dezechilibrată după revoluție

După revoluție, piața forței de muncă din România era una închisă. Economia nefuncțională, firmele de stat într-un declin evident și privatizările nereușite au dus toate la pierderea unui număr imens de locuri de muncă. În aceiași ani, șomajul a atins niveluri fără precedent. Disperarea celor în căutarea unui loc de muncă și oferta redusă a angajatorilor i-au determinat pe mulți să accepte să lucreze în orice condiții. Atunci a început epoca de glorie a patronilor, în care aceștia puteau abuza de poziția lor, în relația cu salariații.

Anii 1990 și 2000 ar putea fi caracterizați printr-o piață a muncii în care angajații erau exploatați, orele suplimentare neplătite, zile de concediu neacordate etc. Abuzuril enu ar fi fost posibile dacă salariații nu s-ar fi temut de pierderea locurilor de muncă.

Puterea de negociere este la salariați

Astăzi, angajații știu că au de unde alege în privința locurilor de muncă. În plus, creșterea relativă a veniturilor a dus angajații mai aproape de o situație pe care vesticii o experimentează deja de zeci de ani. S-a ajuns în punctul în care preferințele angajaților pentru timp liber sunt mai importante decât obținerea unor venituri suplimentare. Angajații români care să accepte ore suplimentare au ajuns o raritate. Tot mai des, salariatul își dorește un program de lucru care să nu depășească 40h/săptămână, care să nu presupună continuarea muncii după program, cu un regim remote sau hibrid și cu un număr mai mare de zile de concediu.

Cum pot angajatorii atrage forța de muncă

Pentru firmele care vor să atragă talente, a venit momentul să ofere beneficii cu adevărat relevante. Acestea ar trebui să se orienteze spre beneficii precum:

  • Un program flexibil de muncă; Trăim într-o lume dinamică și pretenția ca un salariat să fie mereu între 9:00 și 17:00, legat de un birou, poate să pară ciudată. Dacă îi lași angajatului libertatea să-și distribuie cele 40 de ore de program în așa fel încât să-și poată rezolva și alte probleme personale, acesta va fi mai mulțumit.
  • Un regim remote sau hibrid de muncă; S-a tot discutat despre regimul de lucru remote și hibrid. Chiar dacă munca remote nu este posibilă în unele cazuri, angajatorii ar putea lua în calcul varianta hibrid.
  • Asumarea respectării timpului privat al angajaților; Da, nu există angajați care să fie încântați de perspectiva de a primi apeluri sau mailuri de serviciu în timpul lor liber;
  • Limitarea duratei ședințelor, fizice sau virtuale; Pasiunea managerilor români pentru ședințe interminabile este una despre care se poate scrie mult. Dacă le analizăm însă cu atenție am constata că majoritatea celor care participă pierd ore de muncă în cadrul lor. Un program predictibil al ședințelor, cu o durată prestabilită și respectată, de cel mult 15 minute, ar putea atrage mulți specialiști.
  • Oferirea mai multor zile de concediu. Codul Muncii prevede numărul minim de 20 de zile de concediu, dar nu consemnează prea multe despre cel maxim. Angajatorii dispuși să ofere 30 sau 40 de zile de concediu de odihnă ar putea atrage un număr mai mare de candidați. Cu suficiente zile de concediu, mulți ar fi dispuși să-și reducă pretențiile salariale.

Angajtorii trebuie să se adapteze la noua realitate

Angajatorii români trebuie să se adapteze la specificul pieței muncii. Ei trebuie să înțeleagă faptul că salariații nu mai sunt disperați să-și păstreze locul de muncă. Aceștia își cunosc drepturile și nu vor mai accepta să se sacrifice total pentru firma angajatorului.

Potențialii angajați nu mai sunt preocupați doar de dimensiunea veniturilor, ci și de beneficii care să le crească satisfacția muncii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.