Băncile centrale ale lumii par să se desprindă cu dificultate de epoca banilor ieftini. Rezolvarea problemelor economice prin creșterea masei monetare este o soluție facilă, dar aceasta nu funcționează pe termen mediu și lung. Cei zece ani de dezmăț monetar au adus economia lumii într-o situație dezastroasă și este ca băncile centrale să combată acest fenomen. Citește în continuareÎntoarcerea la normal este complicată
Categorie: Analize
În cadrul secțiunii „Analize” sunt grupate articole care explică probleme curente prin raportarea la concepte teoretice.
Inflația de 2% nu este optimă
În ultimii doi ani, reprezentații băncilor centrale și-au reafirmau angajamentul pentru a aduce rata inflației la 2%. Procentul a fost enunțat atât de des încât am putea crede că este fundamentat științific, dar el este doar un mit promovat insistent de băncile centrale.Citește în continuareInflația de 2% nu este optimă
Inflația a făcut ravagii și guvernele țărilor Uniunii Europene se străduiesc să diminueze efectele resimțite de populație. Măsurile luate de Grecia și Ungaria sunt diametral opuse. Orice intervenție a statului în economie are capacitatea să deregleze mecanismele pieței, dar unele politici sunt mai puțin nocive ca altele. Citește în continuareLupta cu inflația: Grecia versus Ungaria
Zilele trecute Ungaria a renunțat la plafonul de preț impus carburanților. După cum era de așteptat, această politică economică a dus la dispariția carburanților din benzinăriile maghiare. Renunțarea la plafon a determinat creșterea instantanee a prețurilor la carburanți.Citește în continuarePlafonarea prețurilor a eșuat în Ungaria
În perioadele de recesiune și criză, majoritatea salariilor nu evoluează proporțional cu rata inflației. Implementarea solicitărilor publice, de majorare a salariilor și pensiilor cu procentul ratei inflației, este posibilă tehnic, dar scopul măsurii va fi ratat, pentru că puterea de cumpărare a celor mai multor venituri nu poate fi recuperată.Citește în continuareEfectele indexării salariilor cu rata inflației
Cererea de muncă anunță recesiunea
Cererea de muncă neașteptat de ridicată este interpretată de mulți drept un semn bun pentru economie. În realitate, aceasta ne anunță că suntem cu un pas în recesiune. Orientarea firmelor către capitalul uman este un indicator cert al faptului că, pe termen mediu și lung, acestea pariază pe scăderea cererii de produse și servicii.Citește în continuareCererea de muncă anunță recesiunea
În 2022, gradul de ocupare al locurilor de cazare de pe litoral este sub așteptări și se caută vinovați pentru aceasta. Se vorbește despre lăcomia operatorilor turistici care s-ar fi învățat cu clienți dispuși să plătească orice preț. În realitate, problemele de pe litoral au fost generate și alimentate de politica de subvenționare a statului român. Citește în continuareSubvențiile au accelerat prăbușirea turismului
BNR ar trebui să ajute debitorii
Pe data de 6 iulie 2022, BNR a anunțat o nouă majorare a ratei dobânzii de referință. Imediat au apărut critici pentru lipsa de înțelegere a BNR față de problemele debitorilor. Instituția nu are însă alternativă pentru a rezolva problema inflației.Citește în continuareBNR ar trebui să ajute debitorii
Economia între inflație și recesiune
Economia României are în față doar două căi posibile, inflație sau recesiune. După ani de zile în care Banca Națională a ieftinit banii, rata inflației a scăpat de sub control. BNR este acum obligată să micșoreze masa monetară și, prin asta, în funcție de viteza de implementare, va alimenta inflația sau va grăbi recesiunea. Indiferent de decizia BNR, factura pentru banii ieftini emiși în ultimii ani va trebui achitată. Citește în continuareEconomia între inflație și recesiune
Angrenați într-un populism ieftin, politicienii români nu par să conștientizeze riscurile pe care le presupune plafonarea prețurilor. O măsură de acest gen va afecta relațiile pe piață și va genera dezechilibre profunde.Citește în continuarePoliticienii români propun plafonări de prețuri