Categorii
Opinii

Cum ar putea statul să stimuleze sectorul IT din România?

Prin legea nr. 571/2003 statul român și-a propus să impulsioneze dezvoltarea sectorului IT. După 18 ani, la presiunile Uniunii Europene, guvernul și-a asumat eliminarea inegalitățile fiscale dintre diferitele categorii profesionale și în industria IT există o stare de nemulțumire pentru pierderea acestui „drept”. Există însă alte instrumente prin care ar putea fi sprijinită dezvoltarea sectorului IT autohton. De exemplu, ar putea fi constituit un fond de venture capital pentru finanțarea de start-up-uri locale.

Statul român și-a asumat față de Uniunea Europeană eliminarea diferențelor de regim fiscal dintre categoriile socio-profesionale.  Acest angajament ne duce cu gândul la IT-iști care sunt beneficiarii legii 571/2003. În ultimii 18 ani, aceștia au beneficiat de scutirea plății impozitului pe venit. În acest context, ne întrebăm cum ar putea statul să stimuleze sectorul IT din România?

Această facilitate fiscală ar fi trebuit să contribuie la dezvoltarea sectorului și deși, conform unor estimări cam optimiste, contribuie cu peste 7% la formarea PIB-ului, nu am greși dacă am afirma că legea și-a ratat scopul. Am mai tratat acest subiect în trecu și nu are sens să mai insistăm prea mult. Putem face totuși două observații legate de această lege și de rolul IT-ului la formarea PIB-ului.

Evident, IT-ul românesc nu reprezintă cu adevărat 7% din PIB pentru că o mare parte a procentelor respective sunt aferente industriei telecom. Este deci cel puțin imoral ca programatorii să-și revendice performanțele altui sector și, în baza aceasta, să beneficieze de  avantaje fiscale.

Scopul legii era să sprijine formarea unui sector cu valoare adăugată mare și, din păcate, a eșuat în mare parte. Sunt 18 ani de când legea 571/2003 este în vigoare și putem afirma că nu a produs efectele scontate. Cea mai bună dovadă în această direcție este că există foarte puține companii IT românești care sunt relevante pe plan regional sau mondial. Prin lege se ieftinește costul forței de muncă specializate, dar asta nu ajută foarte mult antreprenorii locali, pentru că aceștia sunt slab capitalizați. În schimb, companiile mari din afara țării au profitat de măsură pentru a-și externaliza o parte din servicii aici. Practic, IT-ul românesc ar putea fi definit drept sector de lohn în se realizează o valoare adăugată limitată.

Statul ar trebui să constituie un fond de capitla de risc

Astăzi există însă instrumente mult mai potrivite pentru a fi atinse obiectivele urmărite prin legea 571. Sectorul IT și formarea capitalului românesc pot fi stimulate direct prin instrumente pro active, mai apropiate de piață. Statul ar putea urma exemplul Spaniei și să constituie un fond de capital de risc destinat finanțării start-up-urilor cu potențial. Acest fond ar putea fi constituit din încasările la care renunță  prin necolectarea impozitelor pe venit ale IT-iștilor.

Fondul ar putea fi gândit din start pentru a finanța afaceri locale și ar putea să condiționeze finanțarea de păstrarea sediului în țară pentru un anumit număr de ani, de angajarea unui anumit procent de forță de muncă locală etc. Pentru administrarea sa, ar putea fi atrași o parte din specialiștii care s-au format în fondurile de capital de risc deja active pe piața locală. În plus, un mare avantaj al acestei metode, comparativ cu o simplă scutire de impozit pe venit, este că România ar putea beneficia și din statutul de co-proprietar al respectivelor companii.

Rata falimentelor în zona start-up-urilor este imensă, de peste 90%. Statistic, din 10 investiții făcute de acest fond, doar una ar avea șanse de succes pe piață. Dar, chiar și așa, este de preferat să sprijinim dezvoltarea capitalului autohton și nu munca în lohn. În plus, start-up-urile de acest gen ar putea contribui la îmbunătățirea indicatorilor naționali de cercetare. Aceste fonduri nu trebuie utilizate doar pentru IT, el ar trebui replicat pentru sprijinirea afacerilor inovative din alte domenii economice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.