Dezvoltarea economică a României și votul pentru suveranism al unei părți a diasporei sunt explicabile. Analiștii vorbesc despre o parte a României, abandonată de politicieni, care a votat cu furie, dar există și explicații economice. S-a vorbit în campanie despre importanța Uniunii Europene și rămânerea pe traiectoria de dezvoltare economică. Aceste argumente nu au prins la o parte a diasporei, pentru că aceasta beneficiază doar marginal de dezvoltarea țării sau, în unele cazuri, este afectată negativ de aceasta.
Nu trebuie deci să ne mire votul unei părți a diasporei pentru candidatul suveranist la alegerile președințiale. Sigur, șochează când auzim că o persoană votează politicieni extremisti, care ne-ar periclita poziția în Uniunea Europeană. De multe ori, încercăm să îi explicăm că, datorită UE, România s-a dezvoltat și a ajuns în cea mai bună situație economică din întreaga ei istorie.
Și poate că am avea succes, dacă ar fi vorba doar de dezinformare. Unii alegători nu înțeleg implicațiile sprijinirii mișcării suveraniste, dar sunt mulți care au votat informat împotriva intereselor României.
În analizele noastre uzuale, facem greșeala să considerăm că românii au un interes comun în dezvoltarea economică a țării. Da, majoritatea vrem o țară mai curată și mai civilizată, dar asta nu înseamnă că dorim și succesul particular al altor indivizi.
Timp de 20-25 de ani, migrația din urbanul mic și rural a avut un tipar destul de clar. Românii cu dificultăți financiare s-au dus la muncă în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, fapt care le-a facilitat creșterea bruscă a nivelului de trai.
În străinătate, statutul lor nu s-a schimbat semnificativ. Și acolo, ca și în România, aveau locuri de muncă prost plătite și, de obicei, evitate de localnici. Însă, raportat la cunoscuții rămași în România, au devenit relativ înstăriți. Și mulți dintre ei și-au marcat statutul și au început să-și construiască vile în satele și orașele natale. Dacă România rămânea la nivelul din 2010, cu pensiile din vestul Europei s-ar fi putut retrage liniștiți în vilele respective. Pensiile occidentale le-ar fi permis un trai îndestulător.
Dezvoltarea României le-a furat statutul
România nu a stat însă în loc. Țara s-a dezvoltat continuu, veniturile interne au crescut și diferențele față de salariile din vest s-au redus semnificativ. Cei care visau să se retragă aici cu pensiile din țările vestice constată acum că au pierdut mult din statutul inițial. Casele pe care și le-au construit sunt prea mari, greu de întreținut și localnicii nu îi mai respectă ca acum 10-15 ani.
Și problema lor nu este simplă, mulți dintre ei au înțeles deja că dacă dezvoltarea țării va continua ei vor fi și mai săraci decât acum. Viața înstărită în anii de pensie este deja un deziderat irealizabil.
La toate acestea se mai adaugă și alte probleme. (1) O casă nelocuită se degradează cu rapiditate. Ei se întorc în zonă și constată că investițiile lor își pierd valoarea și costurile reparațiilor sunt tot mai mari. Veniturile și economiile lor se pierd în întreținerea unor visuri goale. (2) Pentru mulți, vânzarea locuințelor nu este o soluție reală. Multe dintre aceste case au fost construite în sate și orașe care sufereau deja un declin demografic. Nu există cerere pentru aceste locuințe și vânzarea lor s-ar putea face la prețuri care nu ar acoperi costurile de producție. Raportul dintre populație și numărul de locuințe din aceste zone este problematic. (3) Pensiile lor sunt prea mici pentru a rămâne în țările de adopție și unii dintre ei vor fi forțați să se întoarcă la aceste locuințe.
O criză economică ar reconfirma statutul pierdut al diasporei
Această ipoteză nu trebuie generalizată la nivelul întregii diaspore. Aproape jumătate dintre alegătorii externi au votat împotriva candidatului suveranist și, cu siguranță, majoritatea suveranișilor din diaspora și-au exprimat opinia din convingere. Cei mai mulți nu au interese economice meschine.
Totuși, nu trebuie să ignorăm posibilitatea existenței a mii de români care au votat cu speranța declanșării unei crize economice. Sărăcirea populației interne le-ar fi permis să-și crească veniturile relative și să-și recupereze statutul pierdut. De exemplu, prăbușirea cursului de schimb nu ar fi afectat veniturile reale ale celor din diaspora. În fapt, puterea lor de cumpărare ar fi crescut în România.
