Este salariul minim prea mare? În fiecare an suntem martori la discuții legate de ridicarea pragului salariului minim din România. Pe lângă sindicate, care solicită creșteri care să acopere inflația și să permită îmbunătățirea nivelului de trai, mai intră în discuție și economiști teoreticieni care sprijină sau critică propunerea. Principalii critici ai măsurilor de creștere a nivelului salariului minim sunt din zona liberală, chiar libertariană, aceștia susținând că prin asta se interferează în formarea prețurilor de pe piață.
Aceștia susțin că, prin stabilirea salariilor minime, se impun costuri ale muncii peste nivelul de echilibru, nesustenabile pe piața liberă. Impunerea acestui preț ridicat împiedică antreprenorii să angajeze la fel de mulți salariați. Urmarea slabei dotări cu forță de muncă este o pierdere a competitivității. Antreprenorii din domeniile intensive în muncă, greu automatizabile, au interesul ca prețul forței de muncă să fie scăzut.
Este salariul minim prea ridicat în România?
Observăm din graficul anterior că, la nivelul salariului minim brut din România, de 2230 de lei, există persoane apte care nu se pot angaja. Teoretic, unele dintre acestea ar fi dispuse să se angajeze la acest nivel salarial dar nu reușesc să o facă pe fondul scăderii artificiale a cererii. Asupra salariului brut se aplică taxe de circa 41,5% care lasă angajații cu aproximativ 1300 de lei în mână. La 1 ianuarie 2021, salariul minim brut urmează să fie majorat la 2400 de lei. Angajații urmează să câștige cu circa 100 de lei în plus la venitul net.
Chiar dacă unii consideră că pragul este prea ridicat, constatăm că piață ne trimite semnale extrem de clare că nivelul salariului minim poate fi considerat chiar scăzut. În agricultură și construcții nu se găsesc muncitori necalificați dispuși să accepte o 100 lei pe zi. Prețul unei zile de muncă urcă de multe ori la 150 și chiar 200 de lei. Luând totuși ca reper suma de 100 de lei pe zi, valoare le care este greu de găsit forță de muncă constatăm că pentru o lună de zile (20 de zile lucrătoare) nivelul minim salarial al pieței este de 2000 de lei net. Chiar dacă pragul salariului minim brut ar fi crescut la 2400 de lei, 2 milioane de angajați din România ar continua să fie plătiți cu 30-40% mai prost ca zilierii care muncesc la negru.
Există oameni dispuși să lucreze pe salariul minim?
Cum se explică faptul că există 2 milioane de salariați dispuși să lucreze pentru un salariu minim net de 1300 de lei? Este simplu. Unii primesc diferența în mână, alții sunt dispuși să renunțe la o parte din încasările nete pentru a beneficia de asigurări sociale și de sănătate și cei mai mulți sunt prea săraci să poată negocia. Majoritatea acestora sunt în provincie, nu au alternative și eventual sunt disperați din cauza situației familiale sau a ratelor.
Slaba capacitate a angajaților de a-și negocia salarii juste ne indică o problemă socială majoră. Obiectivul guvernanților ar trebui să fie îmbunătățirea capacității de negociere. Salariații captivi reprezintă o formă de sclavaj modern, pentru că sunt forțați să-și vândă forța de muncă în condiții dezavantajoase. Problema va exista cât timp salariații captivi vor fi dispuși să lucreze pe salarii mai mici decât pe piața neagră.
Efectul cel mai nociv nu este legat de nivelul salariului minim ci de cel al taxelor asociate. Nivelul salariului minim brut este comparabil cu venitul potențial al zilierilor. Problema este că taxele de 41,5%, aplicate salariul brut, îi aruncă pe salariați într-o zonă de sărăcie a muncii. Creșterile anuale ale salariului minim brut, cu 1-200 de lei nu sunt suficiente pentru eliminarea sărăciei din muncă. Acestea care le lasă angajaților cel mult 100 de lei în plus la salariile nete. În plus, acestea nu sunt capabile să aducă nivelul salariului minim net la cel al pieței.
O soluție la această problemă este propunerea USR+, de scădere a taxelor pe muncă pentru salariile minime. Chiar dacă ar fi aplicată treptat aceasta ar fi axată pe rezolvarea problemei sărăciei în muncă.
Este salariul minim prea mare? Pentru beneficiari nu, dar pentru angajatori
