Categorii
Opinii

Iadul alb evidențiază eșecul statului în educație

România a fost luată din nou prin surprindere de iarnă. Ieri, 8 ianuarie 2024, în partea de est a țării a nins și a viscolit puternic și zeci de mii de elevi și profesori navetiști și-au riscat viețile în condițiile grele de trafic. Pentru a evita aceste situații, ar fi suficient ca școlile să treacă în format online atunci când sunt condiții meteorologice dificile. Infrastructura pentru a realiza acest lucru există din timpul pandemiei.

Iadul alb evidențiază eșecul statului în educație. În pandemie au fost investite sute de milioane de euro pentru dotarea școlilor și crearea de proceduri pentru educația online. În mod firesc, ne-am fi așteptat ca aceste dotări și proceduri să fie utilizate în situațiile de forță majoră. De exemplu, săptămâna trecută ANMH a lansat o avertizare privind un vortex polar care urma să aducă geruri și ninsori. Într-o lume normală, inspectoratele din zonele aflate sub risc meteorologic ar fi propus ca școala să înceapă în format online. Acest lucru nu s-a întâmplat și ieri, 8 ianuarie 2024, mii de părinți și elevi din nord estul țării și-au riscat viața în traficul de iarnă.

Din păcate, majoritatea școlilor și inspectoratelor nu sunt pregătite pentru situații excepționale. În mod normal, la începutul anului școlar, elevilor ar trebui să li se deschidă conturi online și să li se facă instructajul pentru situații de urgență. Școala online și-a atras multe critici, dar probabil că majoritatea părinților ar fi de acord ca în zilele cu extreme meteorologice să-și lase copiii să facă orele de acasă. Mai ales că, există zeci de mii de elevi care fac naveta în localități diferite de cea de domiciliu.

În perioada pandemiei, statul a investit sute de milioane de euro în formarea infrastructurii pentru școala online. Acum existența acestora este trecută sub tăcere și se evită utilizarea lor. Status quo-ul este prea puternic și instituțiile publice preferă să riște viețile elevilor și profesorilor navetiști.

De ce se tem profesorii de școala online?

În principiu, putem intui două motive care stau la baza respingerii utilizării școlii online, de către instituțiile de profil.

Primul motiv este „un secret” cunoscut de către toată lumea. O parte semnificativă a cadrelor didactice din sistemul preuniversitar nu are nici măcar abilități informatice de bază. Nu este o informație nouă faptul că mulți profesori nu și-au ținut orele în perioada de pandemie. Într-o țară normală, s-ar fi luat măsuri pentru ca aceștia să-și formeze aceste abilități. În România, se preferă respingerea categorică a școlii online.

Al doilea motiv este unul mai pervers. Dacă școlile ar utiliza metodele educației online când este nevoie, elevii și părinții ar putea să constate că nu sunt mai prejos decât sistemul clasic. Un alt secret al sistemului educațional românesc este că în localitățile mici există sute de școli și licee care cu greu reușesc să-și formeze clasele prin care își justifică existența. Această situație este normală pentru că natalitatea din România este scăzută și mii de localități trec printr-un proces de depopulare. Dacă părinții din aceste localități ar crede că educația online funcționează, ar putea să caute școli mai bune pentru copiii lor. În localitățile mici oferta de specializări de liceu este redusă și migrarea spre școli online ar putea lua amploare. Când țara este plină de licee în care clasele se formează la limită, amenințarea este mai mare decât pare.

De Gabriel

Sunt un economist care scrie pe platforma Inițiativa Privată în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile care abundă în articolele mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *