Închiderea economiei din 2020 și creșterea nerealistă a cererii sau generat efectul de bici (Bullwhip) din economia contemporană. Companiile au previzionat că va continua creșterea cererii și și-au format stocuri pentru a o satisface. Economia nu avea însă cum să continue să evolueze în acest fel. Banii ieftini au alimentat niveluri record ale inflației și, în consecință, reducerea cererii. Asistăm siderați la modul în care, stat după stat intră în recesiune și economia mondială este angrenată într-o criză profundă.
Marile companii au interpretat greșit datele de pe piață
Închiderea economiei și restricțiile anti-covid au avut efecte ciudate asupra nivelului cererii. Pentru o perioadă de timp, oamenii și-au schimbat comportamentul și au economisit mai mult decât de obicei. Când și-au recâștigat libertatea, indivizii s-au angajat la un consum agresiv, fapt care a determinat creșterea cererii. Companiile multinaționale au plecat de la aceste date anormale de pe piață și au făcut proiecții de vânzări nerealiste.
Multe companii au interpretat datele pieței într-o manieră rigidă, statică și au presupus că trendul acesta va continua. A început o goană a aprovizionării care a pus presiune pe furnizori și a generat presiuni inflaționiste în amonte, transferate apoi către consumatorii finali. La această goană a aprovizionării au contribuit și problemele generate de criza mondială a transporturilor. Companiile și-au majorat stocurile pentru a nu ajunge în situația în care nu ar putea livra pe piață.
Cererea nu era una normală și orice economist, cu o minimă capacitate de înțelegere a comportamentului uman, putea avertiza companiile că va urma un recul semnificativ. Prăbușirea cererii ne-a adus într-o nouă realitate. Firmele au stocuri și comenzi în aval și nu au cui să vândă. Aceste stocuri sunt un cost pentru firmă, deoarece presupun mentenanță, pază, blocarea capitalului etc. Pe măsură ce trece timpul, efectele existenței stocurilor se transmit în amonte. Este de așteptat ca firmele să anuleze multe dintre comenzile lor, fapt care va genera un nou șoc economic.
Stocurile ar fi trebuit să determine reducerea inflației
În mod obișnuit, scăderea cererii ar fi fost însoțită de o reducere a ratei inflației. Nu este cazul în prezent. Din primele faze ale pandemiei, producătorii au acumulat costuri ridicate, pe care le-au suportat pentru un timp, fără să le transfere în prețuri. Acest comportament al producătorilor a fost accentuat de ideea că economia va reveni la starea din 2019. Evident, acest lucru nu era posibil. Pe piață există încă foarte mulți bani ieftini și prețurile au crescut și continuă să o facă.
Creșterea anormală a cererii a alimentat inflația prin efectul de bici. Furnizorii au primit mai multe comenzi decât ar fi putut livram, au cumpărat materii prime mai scumpe, au angajat noi muncitori și, în contextul noilor costuri, au majorat prețurile. Aceste majorări de prețuri au fost transferate în aval la clienții finali și sunt resimțite în inflație. Acum, chiar dacă cererea pentru bunuri și servicii a scăzut, stocurile au fost formate la niveluri ridicate ale costurilor și scăderea prețurilor nu este posibilă. Poate că unii furnizori au reușit să-și pună sub control costurile de producție, dar stocurile au fost formate deja și prețurile nu au cum să coboare.
Închiderea economiei și efectul de bici (Bullwhip) generat produc efecte pe termen lung asupra mediului de afaceri. Deciziile politice de la începutul anului 2020 au creat dezechilibre economice profunde și va fi nevoie de ani întregi pentru ca piețele să se reechilibreze.
