Majorarea salariului minim la 3000 de lei reactivează măsura Zero Taxe, propusă de USR+ încă de acum 2-3 ani de zile. Măsura adoptată de Guvern prevede ca a 15-a parte din salariul minim brut (200 de lei) să fie scutită de impozit și contribuții sociale. Propunerea, față de cea a USR+, nu prevede creșterea etapizată a sumei scutite, până la nivelul salariului minim legal.
Adoptarea ideilor din proiectul Zero Taxe nu se face oficial, asumat, ca soluție la eliminarea sărăciei în muncă. Guvernul urmărește creșterea nivelului de colectare fiscală și conservarea puterii de cumpărare a românilor. Nu este vorba atât de o preocupare pentru bunăstarea cetățenilor, cât de o încercare disperată de a preveni prăbușirea cererii și de a salva consumul.
Economia României este bazată pe consum și prăbușirea puterii de cumpărare a afectat-o mai mult decât se observă din statistici. Acesta este principalul motiv pentru care Guvernul a decis ca 200 de lei din salariul brut să fie neimpozabili. Un al doilea motiv este legat de prezumția că salariile minime din mediul privat sunt completate frecvent cu o diferență plătită la gri. Cei 200 de lei ar permite albirea parțială a veniturilor salariale.
De ce se majorează salariul minim brut la 3000 de lei
Inflația cu 2 cifre obligă Guvernul să majoreze salariile minime, pentru a reduse riscul protestelor sociale. În plus, se încearcă însă și o creștere sau măcar restabilire a puterii de cumpărare.
Salariul minim brut de 3000 de lei presupune creșterea acestuia cu 450 de lei, de la 2550 de lei. Această majorare este cea mai mare din ultimii ani și va pune o presiune enormă pe angajatorii din România. Criza în care ne afundăm face ca marea majoritate a firmelor să nu-și permită să majoreze semnificativ salariile.
Pragul salariului minim brut a fost stabilit la 3000 de lei, o sumă rotundă ușor de conștientizat de către salariați. Suma vine și cu riscuri pe măsură. Diferența dintre salariul brut de 3000 de lei și cel net de 1838 îi va face pe mulți angajați să înțeleagă cât de mult contribuie la bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale.
Procentual, salariul brut va fi majorat cu 17,65%. Acest procent va fi probabil suficient, pentru a acoperi inflația anuală oficială din luna ianuarie. Inflația este un indicator compus multianual și, având în vedere nivelul ei ridicat, creșterea se va dovedi insuficientă la câteva săptămâni după 1 ianuarie 2023.
Cum se modifică salariul minim net?
În prezent, fără deducerile la impozitul pe venit, salariul minim net este de circa 1492 de lei. Cu soluția de inspirație USR+, salariul minim net va ajunge la 1838 de lei (1638 din suma impozabilă de 2800 de lei + 200 de lei). Astfel se va obține o creștere cu 23,19% a salariului minim net.
Dacă salariul brut s-ar fi majorat la 3000 de lei, fără ca 200 de lei să fie exceptați de la plata impozitului și contribuțiilor, venitul minim net ar fi fost 1755 lei. Această creștere ar fi însemnat un plus de 17,63% la salariul minim.
Ce diferă față de măsura Zero Taxe
Măsura Zero Taxe presupunea reducerea taxelor și contribuțiilor aferente salariilor existente. Efortul financiar al creșterilor salariale ar fi fost al autorităților publice, care ar fi trebuit să identifice resurse financiare pentru compensarea pierderilor bugetare. Chiar dacă măsura Zero Taxe ar fi fost aplicată etapizat, nu ar fi existat presiuni financiare suplimentare pe angajatori și ar fi apărut o creștere reală a puterii de cumpărare.
Elementele din măsura Zero Taxe care au fost integrate integrate în calculul salariului nu sunt la fel de benefice pentru economie. Guvernul a preferat să elimine impozitul și contribuțiile sociale pe doar o parte a creșterii salariale. Chiar dacă venitul nominal net al indivizilor va crește, presiunea resimțită de agenții economici va fi transferată în prețuri.
Majorarea salariului minim reactivează idei din proiectul Zero Taxe
Prin modul de implementare, de la 1 ianuarie 2023, măsura va genera efecte interesante. Ne putem aștepta la:
– disponibilizări în toate industriile din economie; De 2-3 ani de zile, firmele se confruntă cu situații economice dificile. Majorarea cu aproape 18% a cheltuielilor salariale le va forța să-și reducă echipele de salariați.
– o ușoară creștere a fiscalizării veniturilor companiilor; Firmele care își plătesc angajații în mână, peste salariul minim, vor fi nevoite să-și fiscalizeze mai mult din venituri. Altfel, acestea nu vor putea să efectueze plățile salariale. Nu credem că numărul firmelor care utilizează astfel de practici este atât de mare pe cât estimează autoritățile publice. Probabil efectul va fi limitat.
– o creștere semnificativă a ratei inflației. Creșterea salariului brut cu 17,65% este enormă pentru orice activitate economică intensivă în muncă. Încă din ianuarie, ne putem aștepta la transferul în prețurile finale ale acestor creșteri salariale. Noua rată a inflației va anula rapid creșterea puterii de cumpărare.
