Ministerul Finanțelor se luptă cu morile de vânt și acest lucru ne confirmă că am intrat într-o criză economică extrem de gravă. În România există două sau trei semnale majore prin care ni se semnalizează că statul are probleme financiare. Astfel, când oficialii guvernamentali lansează în discuția publică subiecte precum taxarea bacșișului, impozitarea meditațiilor, impozitarea progresivă sau impozitarea microîntreprinderilor este clar că există probleme cu asigurarea surselor financiare bugetare.
Autoritățile publice au descoperit acum o așa zisă schemă de eludare a bugetului, prin formarea de holdinguri de SRL-uri. Se pare că antreprenorii români își țin afacerile la cifre de afaceri sub 1 milion de euro, pentru a evita impozitul pe profit. Când un SRL tinde să crească, patronul mută o parte din activitate într-o altă firmă. Ulterior acesta formează un holding de microîntreprinderi. Acesta își complică existența și crește birocrația din organizația sa, doar pentru a fi impozitat cu 1% din venituri.
Mitul beneficiilor impozitării cu 1%
Desigur, lupta secretarilor de stat din Ministerul Finanțelor cu impozitul de 1% pe venitul microîntreprinderilor nu ar fi un subiect dacă lumea ar înțelege că această politică fiscală este dezavantajoasă pentru antreprenori. Sigur, când auzim de un impozit de doar 1% impulsul este să credeam că acesta este mai avantajos decât unul de 16% pe profit. Procentele sunt diferite, dar acestea se aplică pe baze diferite. Unii patroni compară doar procentul, de 1% din venituri cu 16% din profit, și nu-și dau seama că baza de impozitare face diferența. 1% se aplică la orice vânzare, indiferent dacă firma este profitabilă sau nu. Pentru o microîntreprindere care merge în pierdere, impozitul de 1% va fi o povară suplimentară. 16% se aplică doar pe profitul firmei, aceasta având spațiu mai mare de manevră.
Ca să înțelegem mai bine, putem lua ca exemplu o firmă care plătește impozit pe profit. Să presupunem că aceasta are un profit de 5% din vânzări. Impozitul datorat va fi de 16%*5%, deci de 0,8% din vânzările totale. De fapt, pentru a plăti 1% ca o microîntreprindere, compania ar trebui să aibă o rată a profitului de 6,25% din cifra de afaceri.
Într-un sistem cu impozit pe profit antreprenorul va fi stimulat să-și capitalizeze afacerea, pentru a datora cât mai puțin statului. Astfel, afacerea sa se va dezvolta și economia națională va crește. Impozitarea pe venituri încurajează retragerea banilor din firmă, fapt care îngreunează dezvoltarea persoanei juridice.
Holdingurile de SRL-uri sunt o problemă inexistentă
Ideea lansată în discuție susține că există antreprenori care își formează holdinguri de cinci SRL-uri pentru a profita de impozitul pe venit de 1%. Altfel spus, impozitarea veniturilor cu 1% este un beneficiu atât de mare încât antreprenorii se dau peste cap să evite impozitarea profitului cu 16%. Eroarea de logică este acceptabilă pentru un patron care nu are abilități economice minimale, dar inacceptabilă pentru un expert în finanțe, de nivel înalt.
Măsura impozitării veniturilor microîntreprinderilor nu este o facilitate, ci o modalitate de colectare a unui volum predictibil de taxe. Măsura are un rol important în formarea bugetului, dar efectele benefice pentru mediul de afaceri sunt o exagerare crasă. Autoritățile statului știu că într-un sistem cu impozit pe profit, antreprenorii și-ar capitaliza companiile și încasările actuale la buget ar scădea. Acestea preferă însă colectarea de venituri mici în prezent în defavoarea unora mai mari viitoare.
Impozitul pe profit ar crește competitivitatea firmelor
Impozitarea cifrei de afaceri a microîntreprinderilor nu afectează doar capacitatea acestora de a se capitaliza, ci și competitivitatea lor. Orice taxă aplicată unei companii este transferată către consumatorii finali. Antreprenorul va avea de plătit către stat 1-3% din venituri, adică din prețul fiecărui produs vândut. Este ușor de intuit ce se va întâmpla. Acesta va majora prețurile pentru produsele sau serviciile sale și firma sa va fi mai puțin competitivă. Companiile mai mari pot oferi prețuri mai mici și forța eliminarea micilor firme de pe piață.
În mod ironic, o politică fiscală care ne este prezentată drept facilitate pentru antreprenori, îngreunează dezvoltarea micilor firme. Dacă măsurile împotriva holdingurilor se vor concretiza economia va câștiga și veniturile bugetare se vor reduce. Antreprenorii își vor capitaliza firmele și le vor crește, pentru a plăti cât mai puțin posibil ca taxe. Acesta este și motivul pentru care nu credem că va avea loc o schimbare a legislației în această direcție.
Ministerul Finanțelor se luptă cu morile de vânt
Autoritățile fiscale ale statului român experimentează deja primele efecte severe ale crizei economice. Ca de obicei, acestea au început o luptă cu dușmani imaginari pentru a crește nivelul colectării la buget. Pe partea de microîntreprinderi dușmanii poporului sunt antreprenorii care și-au creat holdinguri pentru a evita impozitul pe profit. Se pare că mai există angajați la stat care nu au aflat că această facilitate fiscală este una care favorizează colectarea veniturilor la buget, nu microîntreprinderile. Este necesară o reformă fiscală coerentă prin care să fie generalizată utilizarea impozitului pe profit. Aceasta ar da un impuls sănătos dezvoltării micilor companii locale.
