Ministrul Finanțelor dezinformează prin omisiune în postările sale publice. În graba sa de a promova succesele guvernării, actualul ministru al finanțelor răspândește pe piață informații false. Este adevărat că suntem printre cei mai needucați financiar dintre europeni, dar asta nu înseamnă că nu merităm să ni se spună adevărul în față. Și dacă informația falsă ne-ar fi fost oferită de un politician care a urmat liceul la vârsta senectuții poate că am fi fost mai înțelegători. Este inacceptabil ca un ministru al finanțelor, cu studii solide făcute la universități externe de top, cu experiență bancară internațională și internă, să ne prezinte o creștere a unui salariu mediu net drept majorare a puterii de cumpărare.
Acum, să vedem de ce afirmațiile acestuia sunt manipulatorii. Pe 9 iulie 2020, domnul ministru notează pe pagina sa oficială de Facebook:
<< Încă o dovadă a creșterii puterii de cumpărare în guvernarea PNL și în timpul celei mai mari crize din ultima suta de ani. INS: „Mai 2020 comparativ cu Mai 2019▪ Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,5%)” >>
și revine o zi mai târziu, pe 10 iulie 2020:
<<Nu mai există DUBII: guvernarea liberală a dus la reducerea semnificativă a inflației.În luna iunie 2020 prețurile bunurilor de consum au crescut cu doar 0,08% față de luna mai. Față de aceeași luna a anului trecut prețurile bunurilor de consum au crescut cu 2.6%.>>
Vrem să punctăm din start că indicatorii nu se suprapun perfect, ci sunt decalați cu o lună de zile. Creșterea salariului net cu 2,5% se referă la perioada mai 2019 – mai 2020, iar majorarea inflației cu 2,6% este aferentă celor 12 luni dintre iunie 2019 și iunie 2020. Cum domnul ministru ne anunță că inflația a intrat în declin permanent, putem presupune că valoarea pentru mai 2019 – mai 2020 a fost mai mare de 2,6%, deci dacă am fi insistat să căutăm date exacte ar fi fost în defavoarea argumentației noastre.
Ministrul Finanțelor dezinformează prin omisiune, cu declarații care ne în eroare
Pentru a explica de ce declarațiile induc în eroare ne vom folosi de două formule pe care finanțiștii le cunosc extrem de bine, a ratei inflației și a puterii de cumpărare.
Una dintre formulele cu care se poate calcula rata inflației este următoarea:
ri = IP – 100
unde,
ri – rata inflației;
IP – indicele prețurilor bunurilor de consum;
100 – baza de raportare.
Din această formulă putem să calculăm indicele prețurilor de consum:
ri = IP – 100
IP = ri +100
Și știm din declarație că rata inflației a fost 2,6%, deci
IP = 2,6+100 = 102,6
Acum, pentru a calcula puterea de cumpărare vom folosi o formulă la fel de simplă:
unde,
PC – puterea de cumpărare a banilor;
SMN – salariul mediu net curent;
IP – indicele prețurilor bunurilor de consum.
Din prima declarație știm că salariul mediu net a crescut cu 2,5%, deci folosind o bază de 100% (care reprezintă salariul mediu net din anul de referință) obținem o valoare de 102,5%. Înlocuim în formulă și obținem rezultatul.
Dacă înmulțim rezultatul cu 100 pentru a fi exprimat procentual (0,9990253 * 100 ≈ 99,90%), constatăm că puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut cu aproximativ 0,1% (100%-99,9%) în perioada de referință.
Puterea ce cumpărare a scăzut semnificativ
Scăderea puterii de cumpărare este reală și sunt sigur că a fost simțită de cei mai mulți dintre noi. Adevărul este că această scădere este una care se bazează strict pe indicatorii imperfecți ai BNR. De exemplu, inflația se calculează prin folosirea unui coș minim de consum standardizat. Acest coș nu este extrem de relevant pentru fiecare dintre noi pentru că locuim în zone diferite, ne aprovizionăm din alte supermarketuri și avem preferințe particulare de produse și branduri.
Ca să vedem cât de relevanți sunt indicatorii BNR pentru noi am putea face următorul exercițiu. Să formăm coșuri proprii, cu o anumită componență, specificate până la nivel de brand și cantitate. Ulterior, cu ajutorul acestora, să urmărim evoluția prețurilor. Vom constata că rata noastră a inflației diferă de cea oficială și că puterea noastră de cumpărare a cunoscut transformări.
